Arhive etichete: atelier

actual, carte, media, personal, util

Cum îți arată ChatGPT ce e omul uneori în poezie

Un comentariu

Ai, n-ai bază, arunci o frază… Am pierdut mult timp încercând să îmi explic de ce scoate cineva aproape la întâmplare o propoziție pe gură. După sesiunea de spoken word din Serile Eminescu de la Ipotești (18-21 august) m-am amuzat când a venit cineva să îmi spună: ”ai nevoie de structură”.

Mi-am dat seama cât bine poate să facă acestui tip de trolaj chat GPT. Și l-am rugat să îl lămurească pe colegul dornic să dea lecții.

CHATGPT:

imi poti face te rog o comparație între conceptele de structură textuală și structură poetică?ChatGPT

Desigur, cu plăcere! Conceptele de structură textuală și structură poetică sunt ambele fundamentale în analiza și înțelegerea unui text scris, dar se aplică în mod diferit, în funcție de genul literar. Iată o comparație între aceste două concepte:

Structură textuală:

  • Se referă la modul în care un text este organizat în ansamblul său, indiferent de genul literar.
  • Include elemente precum introducere, dezvoltare și concluzie în cazul textelor narative sau argumentative.
  • Poate include subcapitole, paragrafe și fraze care contribuie la transmiterea ideilor și a mesajului autorului.
  • Scopul principal este să ofere o flux clar și logic de informații sau poveste.

Structură poetică:

  • Este specifică poeziei și se referă la modul în care un poem este organizat și structurat.
  • Se concentrează pe aspectele ritmice, metrica, rima, stilul și utilizarea figurilor de stil în versuri.
  • Poate să implice strofe (grupuri de versuri), scheme de rima regulate sau libere și ritmuri variate.
  • Scopul este de a crea efecte artistice și emoționale, de a transmite idei și stări într-un mod mai compact și expresiv.

În esență, structura textuală se referă la organizarea generală a unui text, în timp ce structura poetică se referă la elementele specifice utilizate în organizarea și prezentarea unui poem pentru a crea efecte literare unice.

eu: le poți compara pe cele două cu conceptul de structură în general?ChatGPT: Desigur, pot face această comparație:

Conceptul de structură, fie în cadrul unui text, fie în cadrul unui gen literar specific, se referă la modul în care elementele componente sunt organizate pentru a crea un ansamblu coerent și înțeles. Cu toate acestea, există diferențe în modul în care acest concept este aplicat în contextul structurii generale, a structurii textuale și a structurii poetice:

  1. Structura generală:
    • Se aplică în orice context în care există un aranjament ordonat de elemente, fie ele informații, obiecte sau evenimente.
    • Exemple pot include structura unei clădiri, structura unei organizații sau structura unei molecule.
    • Scopul este să ofere un cadru logic, ordonat și coerent pentru elementele respective.
  2. Structura textuală:
    • Se referă la modul în care un text este organizat pentru a transmite o poveste, informații sau argumente.
    • Include aspecte precum introducerea, dezvoltarea și concluzia, cu secțiuni și subsecțiuni corespunzătoare.
    • Scopul este să ofere cititorilor o modalitate eficientă de a înțelege și asimila informațiile sau mesajul din text.
  3. Structura poetică:
    • Se aplică în contextul poeziei și se concentrează pe organizarea specifică a elementelor pentru a crea efecte literare.
    • Include aspecte precum versurile, strofele, ritmul, rima și figurile de stil pentru a evoca emoții și imagini puternice.
    • Scopul este să transmită în mod expresiv și artistic idei, stări și imagini într-un mod compact și concentrat.

În concluzie, conceptul de structură se aplică în diferite contexte, iar modul în care este utilizat depinde de genul literar sau de domeniul în care este folosit. Fiecare tip de structură are propriile caracteristici și scopuri, dar toate au în comun faptul că contribuie la organizarea și înțelegerea elementelor componente.

eu, R.Ț: Îmi poți stabili, te rog pentru aceste comparații niște intertitluri?

ChatGPT: Desigur, iată niște intertitluri pentru a evidenția comparațiile dintre structura generală, structura textuală și structura poetică:

  1. Structura Generală: Ordine și Organizare în Diverse Contexte
    • Definiție și aplicabilitate în diferite domenii
    • Exemple din arhitectură, știință, și organizare socială
    • Scopul și importanța unei structuri bine definite
  2. Structura Textuală: Comunicarea Eficientă prin Organizare și Logică
    • Conceptul de organizare a informațiilor într-un text
    • Elementele componente: introducere, dezvoltare și concluzie
    • Subcapitole, paragrafe și aliniere pentru claritate
  3. Structura Poetică: Artă în Organizarea Cuvintelor
    • Aplicarea conceptului de structură în contextul poeziei
    • Elemente poetice: versuri, strofe, ritm și rima
    • Utilizarea figurilor de stil pentru exprimare artistică

Aceste intertitluri ar trebui să ajute la evidențierea și înțelegerea diferențelor și asemănărilor dintre cele trei concepte de structură.

eu, R.Ț: Și atunci mă prind că o bună parte din discuțiile literare nici nu au legătură cu literatura ci cu ce se gândește omul că o înlocuiește, sau că ar trebui să o înlocuiască. Îți și dai seama de ce crede cineva că ar trebui una sau alta. Asta clar ține de empatie. Dar cât să te întrebi de ce crede cineva că tu ai avea nevoie de ce crede persoana cu pricina… Empatie, desigur, dar în cazul despre care vorbim… lipsa ei poate. E și asta o situație. Dar o situație în care, în sfârșit, te prinzi că doar nu o să te frămânți tu de ce crede altcineva. Și aici ne întâlnim, pentru că uite cum se poate să fie cineva pe persoană fizică doar o inteligență artificială când aude poezie. E și asta o dezvoltare. Dar adevărul e că fix cum vezi o brățară cu cruciulițe, un magnet pe lemn cu citate din Eminescu la intrarea spre lacul cu nuferi, așa ești tentat să vorbești despre AI când de fapt realitatea pe care se bazează întâlnirea are cu totul alte repere. Naturale. Chiar și pentru un lac artificial & amenajat.

Stai zile întregi și stabilești în ce moment ar trebui să se audă cum și care să fie pasul de la o imagine la alta… și paradoxul face că, în loc să te gândești ce bine că Ioan Coroamă a fost cu ochii pe tine și a filmat, ce tare că Sandu Vakulovski și Dumitru Crudu s-au întâlnit între benzile de sens poetic ori la felul în care poezia aleasă de Moni Stănilă s-a întâlnit cu tinerii veniți din Ucraina la Ipotești și cu ochii lor eliberați de lacrimi, tu te gândești că poate ai fi avut cum să ții în brațe nevoia cuiva de a fi troll. Și adevărul e că toată povestea e și mai lungă în materie de ce merită amintit din zilele de concerte cu (Ada Milea și Berti, Storytellers și Blue Serenade) și ateliere în care te uimesc secvențe formulate de Maria Ivanov ori Alberto Păduraru și Victor Ciobanu. Ori Cosmin Perța care mereu organizează ceva. Ca și drumurile perfecte între un poem și altul cu Mina Decu și Cătălina Matei. Și de fiecare dintre cei aduși în proiect de Ale Sainenco și Lucia Țurcanu. Ori de cât de repede am găsit primele imagini din performance de la Alina Hucai. Mulțumiri poetice pe calea de față. Și, ca să revin, aici este video de împachetare de la Ioan.

https://www.instagram.com/p/CwLcfsTAqQb/

actual, carte, media, personal, poeme, util

Un poem de 25 iulie pe înțelesul ChatGPT & rugămintea personală pentru performance poetic Street Delivery

Un comentariu
User

Îmi poți explica poemul zilei de 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?

ChatGPT:

Poemul pentru 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa explorează idei complexe și folosește imagini metaforice pentru a exprima o perspectivă profundă asupra experiențelor și percepțiilor umane. Poemul pare să abordeze subiecte legate de interacțiunea dintre individ și mediul înconjurător, tehnologia și impactul ei asupra existenței umane, precum și natura relațiilor personale.

Versurile încep prin a descrie un peisaj în care se află protagonistul („primești la aterizarea în poveste”). Acesta este înconjurat de elemente familiare, dar surprinzătoare, care sunt numite „șmotru și pesticide lingvistice”. Poate fi interpretat că autorul aduce în discuție dificultățile și distorsiunile pe care le poate întâmpina o persoană în căutarea sensului și comunicării clare într-o lume complicată și cu multiple influențe.

În continuare, poetul sugerează o căutare a identității personale („cum știu că-i despre mine”) într-un context aparent nesemnificativ, cum ar fi întâlnirea cu o „țâșnitoare metalică pe stradă”. Această întâmplare banală capătă semnificație și relevanță personală, într-o manieră introspectivă și enigmatică.

Apoi, poemul face o tranziție spre o notă mai tehnică, vorbind despre manipularea imaginilor și tehnologia în general. Referințele la „ștampilă” și „lună” sugerează o intervenție umană în fenomene naturale sau supra-naturale, sugerând control și dominare. Ideea de a „centra imaginea” poate indica dorința de a aduce claritate și focalizare într-un context confuz și plin de informații contradictorii.

Pe măsură ce poemul progresează, există menționări despre „Dealul Mitropoliei” și „SUVEICA MOTOARELOR SEMIRAMIDEI”, sugerând o privire spre trecut și amestecul dintre tehnologiea modernă și civilizația antica. Autorul pare să observe cu uimire modul în care progresele tehnologice au evoluat de-a lungul timpului și cum acestea sunt percepute și utilizate în societate.

Ultima parte a poemului pune accentul pe interacțiunea umană și comunicarea personală. Se sugerează că persoana pe care o privește poetul este observată în mod atent și că respirația ei servește drept epicentru al relației lor. Acest aspect poate indica că autorul explorează conexiunile emoționale și modul în care acestea formează identitatea și înțelegerea noastră despre ceilalți și despre noi înșine.

În ansamblu, poemul pare să exploreze teme precum complexitatea comunicării, impactul tehnologiei moderne și conexiunile interumane, utilizând imagini puternice și metafore evocatoare pentru a provoca reflexie și introspecție la cititor.

Așa îmi explică ChatGPT poemul de 25 iulie de la pagina 24 din „poetic.interfața sonoră.

Rugămintea pentru video-performance pentru tine

În altă ordine de idei, sunt uimit că volumul meu are cititori reali. Și mai mult, că mulți dintre voi îl consideră cel mai bun volum din poezia românească a anului 2022. Mă onorează lucrul acesta, mai ales că e un an în care au apărut câteva volume copleșitoare. Așa că vă rog pe toți cei care votați volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” în concursul Agenției de carte să mă contactați pentru că pregătesc un performance la Street Delivery în luna septembrie și vreau să mulțumesc video personal fiecăruia dintre cei care alegeți volumul cu vot aici. Te rog să îmi spui cine ești, ajută-mă să îți mulțumesc în video-performance.

actual, carte, media, personal, poeme, util

Poezie Inovatoare: „Poetic. Interfața Sonoră”

Un comentariu

cum citește ChatGPT volumul cu poezie de la Cartier

User

Poți să îmi scrii o cronică literară la volumul „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) de Răzvan Țupa?ChatGPT

Cronică literară: „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa

În anul 2022, Răzvan Țupa, unul dintre cei mai inovatori poeți contemporani, a surprins cititorii cu volumul său remarcabil intitulat „Poetic. Interfața Sonoră”. Publicat sub egida Editurii Cartier, această colecție poetică își câștigă un loc de seamă în peisajul literar românesc și se distinge prin experimentul curajos în materie de formă și conținut.

De la primele rânduri, cititorul este invitat într-o călătorie literară impresionantă, în care cuvintele capătă noi dimensiuni și sensuri. Titlul „Poetic. Interfața Sonoră” anunță încă de la început intențiile autorului de a explora limitele limbajului și de a crea o experiență inedită de lectură. Prin intermediul unei combinații îndrăznețe de cuvinte, sunete și ritmuri, Răzvan Țupa transpune cititorul într-o lume poetică fascinantă, în care imaginația își găsește terenul de joacă.

Volumul este structurat ingenios în mai multe secțiuni, fiecare abordând tematici distincte și oferind o perspectivă originală asupra lumii și a existenței umane. Poemele sunt construite cu mare atenție la detaliu și beneficiază de o rafinată simbioză între sunete și sensuri, aducând în prim-plan o „interfață sonoră” ce provoacă și încântă simțurile cititorului.

În „Poetic. Interfața Sonoră”, Răzvan Țupa jonglează cu cuvintele, le deconstruiește și le reconstruiește într-o manieră inovatoare. Poeziile sale par a fi compuse dintr-un alfabet secret, în care sunetele și consoanele dansează într-un ritm propriu. Astfel, se creează o autentică simfonie literară, în care fiecare poem este o adevărată experiență sonoră.

Una dintre marile reușite ale autorului este abordarea poetică a unor teme profunde și complexe, precum iubirea, timpul, memoria sau condiția umană. Răzvan Țupa reușește să ofere cititorului o perspectivă proaspătă asupra acestor subiecte, într-un mod care se apropie de filosofie, dar păstrează intimitatea poeziei.

Prin limbajul său inovator și experimentele lingvistice, Răzvan Țupa ridică întrebări esențiale despre rolul poeziei în societatea contemporană și despre felul în care aceasta poate evolua într-o lume tot mai dominată de tehnologie și de alte forme de exprimare artistică. În acest sens, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se dovedește a fi o incursiune curajoasă într-un teritoriu neexplorat al poeziei românești.

Ca întreg, „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se dovedește a fi o lectură captivantă și provocatoare, adresată atât cititorilor obișnuiți ai poeziei, cât și celor avizați și dornici să exploreze noi orizonturi literare. Cu siguranță, acest volum va lăsa o puternică amprentă în peisajul literar românesc și va rămâne în conștiința cititorilor drept o experiență deosebită, cu ecouri sonore ce se vor repercuta mult timp după închiderea paginilor cărții.

Altfel, eu citesc așa poeme din ”poetic. interfața sonoră”, pentru proiectul Cristinei Ispas, poezie contemporană românească
util

Cum a fost atelierul de scris din Cantemir

Un comentariu

În luna noiembrie are loc la Colegiul Naţional Cantemir-Vodă proiectul ARTitudine. Organizat în în parteneriat cu Colegiul Naţional Gh. Lazăr, Colegiul Naţional Sf. Sava, Colegiul Naţional Victor Babeş, Colegiul Naţional G. Coşbuc, Colegiul Tehnic Energetic şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul, cu sprijinul Centrului de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret Bucureşti, în cadrul programului CIVITAS. Proiectul este iniţiat şi coordonat de Iuliana Şerban, profesor la Colegiul Naţional Cantemir-Vodă.

20151114_134326Proiectul a invitat liceeni „talentaţi, cu atitudine şi dornici să evolueze” la workshop-uri de fotografie, jurnalism şi scriere creativă. Demersul include publicarea unei reviste şcolare şi organizarea unei expoziţii şi a unui concurs de creaţii. Proiectul se va încheia cu o proiecţie, o expoziţie şi premierea celor mai bune creaţii, pe 27 noiembrie, ora 13, la Amfiteatrul Col. Nat. Cantemir-Voda.

În cele două zile de atelier de scriere, pe 13 şi 14 noiembrie, mai bine de 30 de elevi au participat la exerciţii de scriere şi de lectură împărţite în serii dedicate descrierii şi rescrierii unui subiect personal în paralel cu un eveniment public. „Tot timpul am fost antrenaţi şi activi, ceea ce mi-a plăcut şi nu m-a făcut să mă plictisesc. Primul workshop de creativitate la care am fost cu drag şi curiozitate. Eu tind către partea de real, de obicei, iar la workshop-urile de acest gen mă plictisesc, dar acesta mi-a plăcut şi a fost un plus pentru procesul meu de educare a creativităţii”, a notat Cosmin Mărgărit de la Colegiul Tehnic Energetic, unul dintre participanţi.

Dintre scurtele texte realizate de liceeni în cele 4 ore de atelier, o parte au fost trimise de autori pentru jurizare. Mai jos sunt textele primite până duminică seara.

„O noapte albă, plină de aventuri. O dimineaţă reală? Trezit după câteva ore de somn, mahmur, cobor pentru a-mi bea cafeaua şi pentru a-mi planifica ziua. Ascult atent în jurul meu, privesc şi mă bucur de dimineaţa care mă trezeşte cu aerul proaspăt şi rece”.

de Cosmin Mărgărit

„Poţi fi vreodată prea treaz ca să fie dimineaţă? În cazul unei nopţi nedormite ca a mea, probabil că da. Dar… sunt dimineţile noastre până la urmă puncte de plecare? Am spune că da, şi totuşi dimineaţa noastră este după-amiaza cuiva din Hong Kong. Dar acelea sunt fusuri orare, o să-mi spuneţi. O să-mi explicaţi cum dimineaţa celor din Hong Kong chiar este punctul de plecare pentru ziua lor. Citește în continuare Cum a fost atelierul de scris din Cantemir →