De când a fost relansat site-ul hyperliteratura au tot fost situatii in care a fost nevoie sa se ia decizii. In principiu, echipa site-ului a desfiintat cateva conturi de pe care fie se postau comentarii-spam, ori texte care nu aveau nimic in comun cu intentiile site-ului.

Cu siguranta nu exista om care sa scrie si sa creada ca lucrul pe care il lasa pe hartie este altceva decat arta.
In acelasi timp, insa, nu-ar prinde deloc rau sa citim ce gen de literatura se publica pe un site pe care vrem sa publicam. Nu de alta dar s-ar putea sa pierzi timpul postand texte al caror public nu este acolo.

Orice decizie ar lua administratorii unui site nu este obligatoriu ca ei sa aiba dreptate. Nici macar atunci cand au argumente nu au cum sa aiba dreptate in afara site-ului in cauza. Pentru ca fiecare isi stabileste propriile mize atunci cand scrie. Si ar fi o iluzie sa credem ca poezia e poezie si gata. Este aproape ca atunci cand un savat specialist in construcia de nave spatiale s-ar simti jignit ca nu este acceptat sa isi faca treaba intr+un laborator de genetica. Sigur ca este stiinta… dar sunt lucruri foarte diferite.

Cam atat de diferite sunt drumurile pe care le alege fiecare prin poezie. Si de aceea, deocamdata hyperliteratura poate sa ii ajute pe cei care prefera sa foloseasca variante ale literaturii straine de abordarile pe care le puteti vedea pe site sa nu piarda timpul.
Din fericire, unele reactii sunt cat se poate de decente, ceea ce lasa sa se vada ca nu s-au pierdut chiar toate caile de comunicare intre aceste directii pentru moment paralele.

Cei cinci editori de continut ai site-ului Hyperliteratura nu pot sa aiba pretentii de guru sau de profesori, dar isi fac treaba serios, fara sa abuzeze de optiunile de eliminare de pe site decat atunci cand chiar nu pare sa existe un limbaj literar comun.