Magdalena Pelmuș și Maria Pop Timaru prezintă la MNȚRplusC Fragile Anatomy. Prey versus Predator în seria micro-istorii, micro-memorii, arată un comunicat.
Poți vizita expoziția în perioada 3 octombrie – 24 octombrie 2024, în galeria MNŢRplusC de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Vernisaj ul are loc joi, 3 octombrie 2024, între orele 18.00 – 21.30.
Accesul la eveniment se va face prin Monetăriei 3, și stânga imediat prin restaurant La Mama, apoi sala Acvariu.
Program de vizitare:
4, 5, 6 oct. (NOAPTEA GALERIILOR) – între 18:00 – 24:00
12-13 oct. și 19-20 oct. între 14:00 – 18:00
23-24 oct. între orele 16:00 – 20:00.
Expoziția Fragile Anatomy. Prey versus Predator este al doilea insert din seria micro-istorii, micro-memorii, la MNȚRplusC, propunând un dialog sincretic între două perspective feminine asupra relațiilor interumane. Aceasta explorează dinamicile de cuplu și raporturile cu propriile noastre corpuri, oferind o reflecție profundă asupra vulnerabilității și fragilității umane.
Căutările Magdalenei Pelmuș se concentrează pe corporalitate și traume, iar lucrările sale, construite din mărgele și obiecte mici, evocă organe interne și reproductive, creând o atmosferă de intimitate și vulnerabilitate. Fiecare detaliu devine un simbol mitic în plan personal, invitând la introspecție și explorare a procesului de vindecare.
În paralel, lucrările ei video explorează un imaginar fantezist erotic, în care obiectele devin instrumente pentru scenarii fetișiste. Abordarea ei aduce în prim-plan complexitatea dorinței și a relațiilor interumane, folosind simboluri vizuale pentru a provoca reflexia asupra corporalității și a identității. Pelmuș reînvie fanteziile printr-o estetică care îmbină fragilitatea cu forța, îndemnând spectatorii să regândească modul în care percep propriul corp și intimitatea.
Maria Pop Timaru combină umorul cu ironia în narațiunile sale obiectuale, abordând relația de gen și dinamica de cuplu cu o ingeniozitate captivantă. Lucrările sale jonglează între semiotici și semiologii, de la reprezentări cu iz pop-lichtenstein-kitsch, impregnate de o notă de subversivitate, până la teracote minimaliste, demonstrând o abilitate tehnică admirabilă în arta ceramică.
Prin intermediul acestor creații, Pop Timaru rescrie drame cotidiene, oferind o viziune tragi-comică asupra experiențelor umane. Această abordare le permite spectatorilor să exploreze teme serioase printr-o prismă ludică, transformând subiectele delicate într-un dialog accesibil și relevant, în special într-o societate marcată de traume. Lucrările sale devin un instrument de reflecție asupra condiției noastre umane, invitând la o reexaminare perpetuă a normelor sociale și a relațiilor interumane.
În contextul post-COVID, societatea capitalistă se confruntă cu traume psihologice profunde, amplificate de efectele economice severe, precum inflația. Aceste realități fac ca temele explorate de artiști, cum ar fi vulnerabilitatea și reconectarea, să devină extrem de relevante. Separarea fizică și distanțarea socială au accentuat simptomele depresiei și anxietății, transformând căutarea de soluții prin introspecție, spiritualitate și terapii alternative într-o necesitate urgentă.
Piața produselor de self-help, care vizează vindecarea traumelor intergeneraționale și a abuzurilor, reflectă o nevoie profundă de reconectare, nu doar cu sine, ci și cu ceilalți. Într-o lume interconectată, dar izolată, oamenii caută metode de a-și regăsi echilibrul și de a depăși suferințele, iar arta devine un mediu esențial pentru explorarea acestor emoții și pentru facilitarea dialogului despre experiențele comune. Această dinamică deschide noi căi pentru reflecție și healing, subliniind rolul fundamental al creativității în procesul de recuperare colectivă.
Un întreg arsenal emoțional – frica, groaza, teroarea, înghețul sau paralizia – se reflectă în creațiile celor două artiste, invitând la o explorare profundă a experienței umane în context relațional. Abordările lor prin limbajul vizual de la video la obiect ne ajută să navigăm prin complexitatea emoțională a lumii contemporane și a relativității spațiului de siguranță în cuplu sau în solitudine. Curator: Ilina SCHILERU.
