Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Culturală Sonus Animae, a pregătit pentru public un concert care include un program special dedicat Sfintei Sărbători a Crăciunului, în cadrul stagiunii muzicale „Concertele Palatului Suțu” 2024-2025.
Continuă lectura „CONCERT DE CRĂCIUN ABARIS”, la Palatul SuțuArhive etichete: stagiune
Tezaurul muzicii baroce, într-o stagiune specială, la Palatul Suțu
Tezaurul muzicii baroce, într-o stagiune specială, la Palatul Suțu, arată un comunicat.
Stagiunea Muzicală „Concertele Palatului Suțu” 2024-2025 debutează la muzeul din Bd. Ion C. Brătianu. nr. 2, miercuri, 30 octombrie, ora 19.00, zi în care publicul este invitat să audieze Recitalul „Tesori del Barocco Italiano”, pe care îl va susține Formația de Muzică Veche ABARIS, alături de invitați speciali.
Interpreți din cadrul ABARIS vor fi Irina Nanushi – vioară, Andreea Greluș – vioară, Mihai Todoran – violă, David Soporan – viola da gamba și Ina Creciun – clavecin.
Soliști invitați: Olivia Iancu și Claudiu Lobonț – arciliuto, Ruxandra Rus – flaut traverso, Virineia Pîrnău – soprană și Matei Tudose – contratenor.
În program: A. Corelli, A. Vivaldi, E.F. Dall’Abaco, L. Rossi, C. Monteverdi.
Evenimentul este prezentat de Roxana Dumitrache, manager cultural (Institutul Cultural Român).
Stagiunea „Concertele Palatului Suțu” este organizată de Asociația Sonus Animae în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și aduce, în fiecare lună, două recitaluri în muzeul din inima Capitalei. Formația de muzică veche ABARIS este cea care susține câte un recital care pune accent pe opere muzicale din tezaurul muzicii barocului, redate în lumina normelor de interpretare specifice perioadei secolelor XVII-XVIII. „Am simțit nevoia să oferim în stagiunea noastră un loc important acestui gen muzical datorită faptului că în momentul de față în România sunt puține activități de această natură. Palatul Suțu devine astfel singurul loc din Capitală în care publicul se poate bucura de o stagiune de muzică baroc. Scopul suprem este să ajungem în sufletele celor care ne ascultă”, a declarat Irina Nanushi, muzician și președinte al Asociației Sonus Animae. Nanushi este membru al Cameratei Regale și colaborator al Filarmonicii „George Enescu”, cu participări la numeroase concerte importante în Austria, Germania, Belgia, Elveția, Italia, Marea Britanie, Macedonia de Nord, Albania ș.a.
Cel de-al doilea recital din fiecare lună va include toate genurile și stilurile muzicii universale și vor fi în continuare invitați muzicieni consacrați, care interpretează în diferite formații camerale sau de altă natură. Printre cei care au participat la stagiunea anterioară sunt nume cunoscute și apreciate, precum Thomas Bowes, Verona Maier, Andrei Licareț, Mircea Marian, Gabriel Gîțan, Iulia Goiană, Radu Chișu etc.
„Diversificarea culturală a timpului rămas, neocupat de preocupări profesionale sau cotidiene imediate, reprezintă poate cea mai relevantă provocare pentru instituțiile de profil, în următorii ani și până la decenii distanță. Muzeul a devenit o uzină culturală, acoperind întregul panel de servicii pentru un public care consideră că spațiul informal este mai relevant pentru consumul cultural. Pentru comunitate, ne-am propus să-i oferim un spațiu colocvial pentru propriile ei proiecte: expoziții, conferințe, piese de teatru, activități pentru copii și adulți, precum și concerte.
Experienţa întâlnirii cu muzica este una dintre direcţiile spre care şi noi mergem. Dincolo de muzica dintr-o sală destinată unui concert şi proiectată pentru asta, există o intimitate a ascultării muzicii, iar lumea se bucură tot mai mult de o asemenea intimitate, care nu mai este doar muzeală, ci este şi muzicală. De aceea sper ca tot mai mulți bucureșteni să se bucure de toate concertele pe care le oferim, inclusiv de întâlnirile din cadrul noii stagiuni muzicale de la Palatul Suțu”, a declarat Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București.
„Oda bucuriei”deschide noua stagiune a Sălii Radio
„Oda bucuriei” marchează debutul stagiunii cu numărul 96 pe scena Sălii Radio, arată un comunicat de presă. Evenimentul inaugural programat vineri, 11 octombrie 2024 (19.00), este conceput în jurul uneia dintre cele mai celebre lucrări din istoria muzicii: Simfonia a IX-a, monumentala creație semnată de BEETHOVEN.
Concertul dirijat de SASCHA GOETZEL va fi prezentat de ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO și CORUL ACADEMIC RADIO (pregătit de dirijorul CIPRIAN ȚUȚU). Muzicianul vienez Sascha Goetzel este director muzical pentru Orchestre National des Pays de la Loire (Franța) și printre colaborările sale constante se numără cele cu Orchestra Națională de Tineret a Canadei, Borusan Istanbul Philharmonic Orchestra și Filarmonica din Sofia. A fost aplaudat, de asemenea, la pupitrul unor ansambluri ca Orchestra Simfonică din München, Orchestra Filarmonicii din Londra, Filarmonica din Dresda, Orchestra Filarmonicii din Israel, Orchestra Filarmonicii Radio din Olanda, Orchestre National de France, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo ș.a.
În evenimentul de la Sala Radio veți avea șansa de a asculta în ipostază solistică patru artiști lirici care sunt aplaudați pe cele mai importante scene lirice din străinătate și care se bucură de o celebritate internațională: LUIZA FATYOL – soprană, RAMONA ZAHARIA – mezzosoprană, REMUS ALĂZĂROAE – tenor și ADRIAN SÂMPETREAN – bas.
Pe lângă faptul că „Oda bucuriei” (cuprinsă în partea a 4-a a partiturii) – compusă pe versurile inspirate de Schiller – a devenit un simbol în sine și parte a lucrării este astăzi imnul Uniunii Europene, întreaga simfonie reprezintă o lucrare înconjurată de poveste. Inițial, Beethoven s-a gândit să dedice lucrarea sa țarului Rusiei, Alexandru I, care îl învinsese pe Napoleon, dar, în final, a dedicat-o regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm al III-lea.
Noutatea extraordinară a capodoperei beethoveniene în istoria muzicii a fost introducerea vocii umane (până atunci destinate operei) într-o simfonie! Instrumentele orchestrei și vocile corului se îmbină apoteotic în cea de-a patra parte a lucrării, pe versurile inspirate de Schiller și a sa „Odă a bucuriei”. La această temă se pare că Beethoven a lucrat îndelung și există peste 200 de schițe.
Simfonia a 9-a de Beethoven este prima partitură muzicală inclusă în patrimoniul mondial UNESCO și Wagner considera lucrarea ca un punct culminant al întregii muzici instrumentale. Dar poate cel mai emoționant este faptul că la premiera absolută de la Viena (de pe 7 mai 1824), Beethoven a fost întors cu fața la public pentru a „vedea” aplauzele pe care nu le mai auzea deloc din cauza surzeniei sale totale.
Mikhail Pletnev deschide Stagiunea simfonică 2024-2025 a Filarmonicii George Enescu
Formidabilul dirijor Mikhail Pletnev deschide Stagiunea simfonică 2024/2025 a Filarmonicii George Enescu, prima stagiune de nivel internațional din ultimele decenii, cu două concerte care vor avea loc pe 3 și 4 octombrie, la Ateneul Român, cu participarea violonistei Ioana Cristina Goicea, artista în rezidență a Filarmonicii în acest sezon. Ultimele bilete sunt disponibile pe www.ove.ro și la casieria Ateneului Român.
Mikhail Pletnev, unul dintre cei mai mari muzicieni ai timpului nostru, este și un strălucit pianist şi un apreciat compozitor. Ca pianist, a câştigat în 1978 Premiul I la prestigiosul Concurs Ceaikovski de la Moscova (poate cel mai dificil concurs de profil din lume), când avea 21 de ani. Ca dirijor, a fondat în 1990 Orchestra Naţională Rusă (prima orchestră rusă fără sprijin guvernamental după 1917), iar în 2022 Orchestra Internaţională Rahmaninov. În 2005 a câştigat Premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare de muzică de cameră (împreună cu Martha Argerich).
Solista celor două concerte și artista în rezidență a Filarmonicii George enescu în Stagiunea 2024-2025, violonista Ioana Cristina Goicea este laureată a mai multor concursuri internaționale – Regina Elisabeta (Bruxelles, 2019), Indianapolis (SUA, 2018) şi Fritz Kreisler (Viena, 2014), „Michael Hill”, Deutscher MusikweUttbewerb Bonn, „Johannes Brahms” şi „Andrea Postacchini”. La vârsta de 27 de ani, în 2020, Ioana Cristina Goicea a devenit profesor universitar de vioară la prestigioasa Academie de Muzică şi Arte ale Spectacolului din Viena.
Programul celor două concerte cuprinde trei lucrări compuse în primul deceniu al secolului XX, care îi vor face pe spectatori să trăiască emoția unor Mituri și anotimpuri în cheie muzicală. Poemul Amurg de toamnă a fost scris în 1910, când Alfred Alessandrescu avea 17 ani, va crea un peisaj autumnal, la căderea serii. Concertul pentru vioară şi orchestră de Jean Sibelius, poate cea mai dificilă partitură de gen scrisă până la acel moment, reuneşte splendide dialoguri între solist şi orchestră. Romantic în fond, nordic în idiom, Sibelius inserează o nostalgie tipic scandinavă şi un colorit ca de toamnă târzie sau chiar de iarnă îngheţată. Lucrarea Anotimpurile de Aleksandr Glazunov este un balet într-un act, care ia forma unei alegorii cu personaje mitologice.