Arhive etichete: Suceava

Poeme si câteva frunze de coca printre hârtiile peruane la „Zidul de hartie”

afis zidul de hartieManifestarea suceveana „Zidul de hartie” anunta un nou eveniment din cadrul intalnirilor literare la care vor citi poeţii Florin Dan Prodan (hârtiile peruane şi câteva frunze de coca) şi Ana-Maria Lupașcu (poeme).

Când: vineri, 5 iulie, ora 18:00
Unde: la Casa Prieteniei de lîngă Parcul Central din Suceava

Partenerul evenimentului este biroul cultural al regiunii Schwaben, Infostelle des Berzirks.

Performance de poezie la Suceava

AfisULRIKE-poeme

„ne întoarcem în pădurea îngălbenită

de urmele noastre fără noimă

căutînd sentimente prin hăţişurile proiectilelor

topite în exploziile zăpezii de primăvară

victorii presărate apoi în pămîntul nimănui

ca brazde şi seminţe

încărcate de gîndurile noastre lăsate uneori drept

crengi norilor şi păsărilor lunii

doar plasele casei violete nu ni-s scutece şi groapă

căzînd ca părul pe nişte jucării tocite ale bătrîneţii


n-o să spun nimic despre ştirile care vor veni

să ne umple cutiile noastre scîrţîitoare şi de nefericirea care

curge de ceva vreme în găurile întunecate

de umbrele noastre în timp ce, aplecaţi,  parcă veghem viaţa

ca un fel de profesionişti sau copii ce-au uitat,

în joaca lor, cît e ora

visele ni se amestecă acum ziua, în amiaza mare

cu tutunul şi ceaiul toamnei

mai ales cînd corul firelor de iarbă

aruncă în lumină ultimele culori

raportul nostru final


uite călătoriile pe care promiţi că n–o să le uiţi vreodată

uite vinişoarele lor încă pulsînd, semnele făcute cu cretă, pietricele

uscîndu-se încet, globuţele de ruj aşteptînd dulceaţa trecerii, hîrtia

care va arde cu tot cu amprentele tale, amintiri de neuitat

pentru capătul lor am aşternut pe toate dunele scorpionii albaştri

am adus cîteva cadouri ce se pot vedea din soare şi bucăţi de viitor

cu cît ne apropiem fără să coborîm (vom coborî vreodată?)

istoria şi numele plesnesc ca nişte boboci


Azi se duce încet spre locul unde cenuşa nu ajunge

poate doar cîteva trenuri în care am fost să fi trecut

sau doar cîteva ferestre care au rămas nesparte de stelele frigului

nici vieţile noastre nu au reuşit să le spargă

cum ar fi putut ele ce uneori par pene pierdute

găsite în ploaie într-un tîrziu

undeva departe în alt fel de ţară după ce au fost declarate

suveniruri în marea colecţie, verigi din lanţul

balanţei care vinde dragoste trecutului


poate o să îngenunchem odată cu proiectilele

lungului vers de dincolo şi nu o să simţim

cînd culorile sufletului vor juca pe pînza capătului

mai avem doi trei paşi şi un vers


desigur ca nu voi sufla o vorbă depre pîlpîitul copacilor

în lumină aşa cum nu am făcut nicio însemnare despre orele cînd vîntul

se odihnea în mijlocul drumului în ridurile

celor cărora li s-a dăruit pămîntul tristeţii şi-au băut sticle de speranţă

ca nişte alcoolici n-am să suflu o vorbă despre toate

florile de lumină ale copacilor

şi despre înserarea pe care o puneam pe foc pînă cînd singurătatea

se făcea aproape incandescentă”

Florin Dan Prodan

Zidul sucevean de Hârtie în Music Pub

Potrivit unui comunicat, vineri, 29 iunie, Zidul de Hârtie va avea o nouă şedinţă literară începînd cu ora 20, la mansarda Music Pub din Suceava, str. Mihai Viteazu 40. Vor citi poezie George Eliade Niculescu şi Victor Ov. Rusu. În final va avea loc o proiecţie video intitulată Zidul de Hârtie, Mânăstirea Zamca, 2008.

Mai multe despre cenaclul sucevean pe www.facebook.com/ziduldehartie

sau www.ziduldehartie.wordpress.com.


Poeţii care n-au mai cerut bani publici la Congresul naţional de poezie

Prezidiul Congresului National de Poezie: Gellu Dorian, Vasile Tărâţeanu, George Vulturescu, Dan Mircea Cipariu, Carmen Veronica Steiciuc, Leo Butnaru

poetic. Suceava. Congresul Naţional de Poezie care tocmai s-a încheiat la Suceava (după o primă parte organizată la Botoşani) mi s-a părut mai viu decât oricând până acum. Este adevărat că am ajuns doar sâmbătă la dezbateri şi la lectura de la Cetatea de Scaun, însă chiar şi aşa s-a simţit un aer mult mai alert decât ceea ce văzusem la ediţiile trecute. Despre ce se întâmplase la Botoşani am aflat din deschiderea discuţiilor privind tema ediţiei ca şi din relatarile de pe net.

Ceea ce este foarte greu de acceptat pentru cei care se gândesc la faptul că o instituţie, chiar şi simbolică, precum Congresul de Poezie ar trebui să stoarcă fonduri publice (chiar şi în plină criză) s-a întâmplat: pentru prima dată am văzut tot mai mulţi autori aflaţi în sală care au înţeles că poezia nu este problema statului ci chiar a celor care scriu poezie.

Aşa se face că în final au fost destui participanţi care au refuzat să semneze un nou apel care să solicite bani publici pentru promovare şi publicare de poezie. Evident, a fost destul ca să fie şi voci care să ştie mai bine de ce o parte dintre participanţi ne-am se abţinut să semnam apelul, după cum se poate vedea pe blogul lui Liviu Ioan Stoiciu. Explicaţia pe care o găseşte la refuzul nostru de a semna excepţionalul poet care este LIS este paradoxal de simplă: „Dacă ei sunt traduși și trimiși pe banii ICR, toată poezia română n-are de ce să se plângă; gașca face legea la ICR, și e aplaudată de tinerii poeți”. Evident, părerile sunt libere şi nimeni n-a pierdut ceva atunci când a fost înţeles greşit. Şi chiar dacă se vede că atunci când refuzi să perpetuezi obiceiurile pământului (învinovăţirea generalizată, acuzarea abstractă, etc) eşti catalogat în fel şi chip asta nu ştirbeşte cu nimic valoarea poetului Liviu Ioan Stoiciu.

Mai mult, în condiţiile în care cu o zi înainte tocmai se acordaseră aproape 30 (treizeci) de premii pentru poezie, este un paradox să vorbim despre lipsa banilor în poezie.

Din perspectiva mea faptul că la acest eveniment, Gellu Dorian a reuşit să invite poeţi incredibil de diferiţi între ei care au putut să contureze o situaţie la zi a problemelor cu care se confruntă poezia lor este o reuşită pe care niciun alt eveniment literar românesc nu şi-o mai poate asuma. Mai mult, am descoperit că, oricât de diferite sunt căile poeziei pe care le alegem fiecare dintre noi, împărtăşim aceeaşi reticenţă faţă de obsesia promovării şi a marketingului care pierd din vedere poezia concentrându-se numai asupra persoanelor.

De doi ani mă pregăteam pentru lectura pe care am avut-o la Congres în Cetatea Sucevei. Si a decurs asa: impotriva confundarii imaginii cu poezia, pentru aer, in locul numelor, poetic.

De altfel deja pomenitele premii au dat la iveală tot o listă de nume, cu toate că juriile au judecat poeme şi volume în manuscris ori publicate. După o întâlnire ca aceasta, în care am putut să îmi reamintesc de faptul că dincolo de neînţelegerile administrative ori de orgoliile care despart scriitori se află un interes comun pentru arta cuvântului, mă vad nevoit să recunosc că am participat la cea mai bine pusă la punct întreprindere din domeniu în România. Continuă lectura Poeţii care n-au mai cerut bani publici la Congresul naţional de poezie