Tag: timisoara

medical term paper research

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuare

Faţa publică a poeziei (B)

2005-2015 Mişcări în front

(continuare de aici)

Primul interludiu – acum 20 de ani

Peisajul poeziei contemporane româneşti este mai dinamic decât oricând. La mijlocul anilor ’90, când tocmai se formau cei pe care ne-am obişnuit să îi legăm de douămiism era foarte greu să asculţi poemele cuiva fără să ştii exact din ce zonă a poeziei vine. Iar harta poeziei era destul de clară în acel moment, cu vocile critice influente pentru actualitatea poetică a momentului (Al.Cistelecan, Ion Pop, Octavian Soviany, Marin Mincu, Dan C Mihăilescu, Ştefania Mincu). Continuare

Literatura in festival la Timișoara

Potrivit unui comunicat de presa, cea de a II-a editie a Festivalului International de Literatura de la Timisoara „La Vest de Est / La Est de Vest” (FILTM) va avea loc in perioada 23-25 octombrie 2013, la Bastion (Galeria Theresia)
Editia din acest an a Festivalului International de Literatura de la Timisoara „La Vest de Est / La Est de Vest” va prilejui publicului timisorean nu doar intilnirea cu nume de prima marime ale literaturii contemporane, ci si lecturi in premiera, din volume inedite pentru publicul autohton.
Victor Erofeev, unul dintre cei mai importanti scriitori rusi de astazi, aflat la prima vizita in Romania, va citi un fragment, tradus in limba romana de Vladimir Bulat, din cel mai recent roman al sau, Akimuzii.
Din cea mai noua carte a sa va citit si Iuri Andruhovici, un nume de prim rang al literaturii ucrainene contemporane, si el aflat tot pentru prima data in Romania: este vorba despre un fragment din romanul Lexiconul oraselor de suflet, tradus pentru FILTM, din limba ucraineana, de Corneliu Irod. Continuare

Atelierul de poezie relaţională> CUM S-A ÎNTÂMPLAT atelierul de poezie de la Timişoara din Studentfest

Între 12 şi 14 aprilie, la Librăria “Cartea de Nisip” din Timişoara s-au desfăşurat întâlnirile atelierului “chipuri ale poeziei azi- elemente de poetică relaţională”. Participanţii au fost studenţi din Bucureşti, Târgu Mureş şi Timişoara, dispuşi să profite de interesul pe care îl au pentru poezie în cadrul unor exerciţii care să le dezvolte deopotrivă atenţia şi capacitatea de a corecta propriile texte, dar şi pentru a le deschide alte perspective prin care ar reuşi să îşi gândească poezie din perspective noi faţă de cele cu care erau obişnuiţi. Concluzia evenimentului ar putea să fie poemul-circuit care a închis şi lectura publică din finalul atelierului:


Renga pe Bega: Reparaţi-vă, RGB vine

Cu ochii înfipţi în tavan
Ascult respiraţia clădirii crescând odată cu singurătatea
Cineva toarnă acuarele în ţevi (Sorin Despot)

Ţeava de deasupra capului meu e spartă
Nuanţe de verde-mi cad direct pe tâmplă (Bogdan)

Mă cutremură gândul că rugina ar fi verde
Şi mucegaiul va fi cu miros de carte (Mălina)

Singurătatea e o jucărie aruncată pe podea
Îţi înţeapă tălpile ca un cui ruginit (Andrei)

Să fie vreun instalator care pictează ceruri
Sau, poate, un pictor instalând lumina stelelor (Teo)

Ce se sparg pe tronsonul scării de bloc
Văd fluturi multicolori, m-am sedat, hai la “ad hoc” (Ramona)

Singur ca un rinichi după extirpare aştepţi
Să curgă la robinet puţină apă colorată (Radu)

Putem face lupte marţiale sau nişte poezie
Sau să murim, oricum, lumea rămâne aceeaşi (Carolina)

Camera cedează, sub presiune, oraşul sub îndoieli
Se trezeşte sub tirania red green blue (Sorin)


Înainte şi după
“Ce astept de la atelierul de poezie” şi “cum a fost până la urmă” au fost întrebările la care au răspuns participanţii la atelier în prima, respectiv, ultima întâlnire de la librăria timişoreană. Andrei Ene recunoscut înaintea atelierului: ” am venit ca sa-mi descopar slabiciunile si sa le elimin. Vreau să înţeleg şi ce nu fac bine când scriu”. Duminică, înaintea prezentării publice a poemelor din atelier tot el povestea: “Au fost interesante exercitiile. Mi-au starnit spontaneitatea”.
Marius Dimcea îşi dorea să iasă din atelier cu un concept mult mai bine definit asupra poeziei. “Ce facem pe mine mă ajută. De exemplu, nu ştiam că pot să scriu în cateva minute” arăta Marius după primele întâlniri.
Atelierul a fost o ocazie pentru Carolina Vozian să reînceapă să scrie poezie, lucru care îi lipsea de când s-a mutat la Bucureşti, lăsând la Chişinău atelierul iniţiat de Dumitru Crudu. La atelierul din Studentfestul timişorean, “a fost intens. Cu multe senzatii, multi oameni noi. Am fost multumita de unele chestii scrise. Cred ca poemul din ziar si poemul cu parcul mi-au iesit cel mai bine” spune participanta. Continuare