Cartea de cântece (psalmi). Cântecul VI – Anonim

(…)

Cui voia a ispăşi, aşa ştie despre Domnul:
el în unăciune este, trei în obraze să-l cestimu.
Credinţa face pre noi frumoşi, să plăcemu lu Domnezeu
şi în suflete să avem pace şi înpărăţia cerului.
Ceastă credinţă în cine este pre păcate nu purcede,
pre tot binele nevoieşte, lucruri svente el lucreadză.
Carii rămânu în păcate, de duhul svânt ei se rup;
fără doauă ei pierd, că slujescu dracului.
Tot omul în viaţa sa rămânie în credinţă bună,
în dragoste cea frăţească, cum să placă lu Domnezeu.
Cui fie cinste mare, fericat până-n vecie,
de la el noauă pace bună şi meserere tatălui svânt.

traducator anonim cca. 1571-1575

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.