Gata, inapoi la Bucuresti. Cam asa a fost lectura de incheiere a poveştii nordice. La ICR Stockholm, sâmbătă Alexandru Vakulovski a filmat cam asta. Curand o sa incarce el restul filmărilor.
Mi-a cam placut să merg undeva unde toţi scriitorii din ţara respectivă pe care îi întâlneam spuneau ca doar proiectele Goethe Institut mai sunt atât de vii precum cele româneşti. Pe scurt, despre cele 12 zile in suedia am scris in evaluarea pentru ICR:
ICR Stockholm este considerat de toti suedezii cu care am vorbit unul dintre cele mai active institute culturale straine din capitala Suediei si lucrul acesta s-a simtit in promovarea evenimentului si publicul numeros care a venit la lectura de poezie. Cu toate acestea, resursele de care dispun (transport, benzina, numar de persoane) ii impiedica uneori sa urmareasca pana in cele mai mici detalii respectarea termenilor decatre partenerilor suedezi (taxi, amanunte legate de cazare).
Felul in care se implica cei de la ICR Stockholm in organizarea evenimentelor cred ca este unul dintre cele mai profesioniste dintre toate evenimentele la care am participat. Doar la ICR New York am mai intalnit (acum doi ani) o echipa care sa stapaneasca atat de bine relatiile cu lumea culturala din tara in care activeaza.
Abia ajuns în Bucureşti, am primit numărul 4 al revistei Poesis Internaţional care este din ce în ce mai aproape de ceea ce se cere de la o revistă de poezie de azi. Mai trebuie doar să îşi conştientizeze cititorii de cât de buni sunt şi să o ţină tot aşa.
Puteţi vedea mai jos PDF-ul numărului pe martie-aprilie-mai
Poesis International nr.4
Poesis International martie-aprilie-mai 2011
Cuprins
3 CLAUDIU KOMARTIN – Drum deschis
4 NORA IUGA – Inspiraţia nu vine când o chemi „cuţu-cuţu“
JOSE MANUEL CABALLERO BONALD
6 Espera> Un libro, un vaso, nada> Aşteptare> O carte, un pahar, nimic
7 Meditacion en Ada-Kaleh> De la periodica necesidad de la incertidumbre> Meditaţie la Ada-Kaleh>
Despre periodica necesitate a incertitudinii
8 La botella vacia se parece a mi alma> Sticla goală seamănă cu sufletul meu> Nocturno con barcos>
Nocturnă cu bărci
9 Terror preventivo> Teroare preventivă
10 JOSE MANUEL CABALLERO BONALD< „La gran literatura esta hecha por grandes
desobedientes.”
12 Jose Manuel Caballero Bonald< „Marea literatură e făcută de marii dezobedienţi.”
MIRCEA IV{NESCU
15 pădurea de mesteceni> el bosque de abedules
NORA IUGA
18 Băieţii ăştia slabi> Cunosc o frică> Dar cu umbrelele…> Ea> El
19 Inima ca un pumn de boxeur (VII)> ***> ***> au relanti> antract
20 lumea in loc de lume> totdeauna seara un bolerou de ravel
21 o simplă impresie a pielii
ZALAN TIBOR
22 Terasz> Terasă
24 Elbizonytalanodas> Beckett> Szemben> Ezitare> Beckett> Faţă in faţă
25 [asszonyom ma hullocsillagos az eg ma megint tul sok a megalvadt ver… > [doamna mea azi cerul e
plin de stele căzătoare azi iar am prea mult sange inchegat…
26 COSMIN PER|A – Aurel Dumitra;cu. Poetica unei lumi
AUREL DUMITRA:CU
29 Joys That Frighten Me> Hunting Shadows
30 Hans Chooses the Afternoon> Afternoon Between Two Masterpieces
31 Emergence or Poem Against My Generation of Poets
32 Tractate on the Heretical (day seven)
33 DAN COMAN – Marin Mincu – Avangarda literară romanească
34 MARIN MĂLAICU-HONDRARI – Poezie americană modernă şi contemporană. O scrisoare către
Mircea Ivănescu
35 EMILIAN GALAICU-P{UN – + 18
37 SVETLANA C}RSTEAN – Die Schraubzwingenblute
40 VALZHYNA MORT
41 Sylt> Sylt
42 My Father’s Breed> crossword> Sânge din sangele tatei> cuvinte incrucişate
43 Photograph> Fotografie
RADU VANCU
45 Lumea nouă> The New World
46 NICOLETA CLIVE| – „Ce cauţi tu, duducă, pe lumea asta…?“
47 GRA|IELA BENGA – Disecţii ;i metabolizări poetice
MARIA KALINOVA
50 МАЙСТОРЪТ> ХЛЯБ И НАКАЗАНИЯ> САМАТА СЛЯПА> MEŞTERUL> PAINE ŞI PEDEPSE>
Oarba insăşi
51 СУШАТА> ВЪТРЕ< отговорът на дъщерята> SECETA> IN{UNTRU< răspunsul fiicei
52 DOINA IOANID - Poeme
55 CIPRIAN M{CE:ARU - Costumul
ANDREEA TELIBAN
57 aşteptandu-l pe holden
58 din locul in care nu cantă nimeni
LIDIJA DIMKOVSKA
60 Cheia> Suflet naţional
61 Bonsai
62 Chemată inapoi
DANIELA DANZ
64 Ovid in Constanta> Ikon> Gobelin> Ovidiu la Constanţa> Icoană> Goblen
65 und warten auf die eine Angst oder die andere> Festung> in aşteptarea unei frici sau alteia>
Fortăreaţa
66 Menetekel> Mene tekel
67 RITA CHIRIAN – Despre Franţa, cu dragoste
68 RADU VANCU – Atlas de sunete fundamentale
69 CLAUDIU KOMARTIN – Un pod peste Dun[re
DUšAN VUKAJLOVIć
71 46. mi je godina> Am 46 de ani impliniţi
72 Trag pesme u bolesti> Pesnička umetnost> Književno veče> Urme de poezie in boală> Ars poetica>
Serată literară
73 Uvod u bolest> Ugledačeš i tu sprave za mučenje> Introducere in boală> O să vezi şi tu instrumentele
de tortură
TOETI HERATY
74 Luna> Două femei
75 Geneva in iulie> Post Scriptum
SIMONA-GRAZIA DIMA
77 La poesie, se vetir de la poesie> Madame Reis> Creature
78 Pourquoi?> Armure de feu
79 AURA MARU – Biografismul administrat la vedere
81 CRISTINA ISPAS – Comunismul, the new black
YASUHIRO YOTSUMOTO
83 サムライ; Samurai in Manhattan
84 回路> 影のなかの邂逅> The Circuit> Meeting in the shadow
85 旅の詩学> The Poetics of a Traveler
87 NICHITA DANILOV – Simfonie mută. Pe chei
RĂZVAN ŢUPA
92 nebo když škytam> menši nebesa
93 pomalu
LASZLO NOEMI
94 Kismama-dal> Nulla feminizmus> Cantec de proaspătă mamă> Adio, feminism
95 Hianyzo reszlet> Por es hamu> Detaliu lipsă> Praf şi pulbere
96 Szeretnem erteni> Aş vrea să inţeleg
PAUL CELAN
98 :ase poeme `n proz[
99 Roemeense prozagedichten
101 DAN-LIVIU BOERIU – Ora;ul dinăuntru
102 VERONICA-ALINA CONST{NCEANU – O lungă călătorie cu trenul
104 IVAN HRISTOV – On Lyrical Narratives in Contemporary Bulgarian Poetry
107 RITA CHIRIAN – Colonia poetică
ANNA HALLBERG
109 Curatorii
110 Circulaţie galbenă
LEIF HOLMSTRAND
112 Barbarul> Păianjenul> Porcuşorul> Pompă turbionară şi secunde de linişte
113 Basket case> Fată sau băiat> Comestibil> Patria
SOFIA STENSTROM
115 carne de vită, soare> *
116 *> *> *
DAVID VIKGREN
118 Cuvinte
119 Noduri
120 GABRIEL DALI: – Debuturile din 2010
122 FELIX NICOLAU – Who Goes Beat and Who Goes Beatnik?
NIKOLA MADžIROV
124 MIELŐTT MEGSZULETTUNK> ПРЕД ДА СЕ РОДИМЕ
125 ELHALADNAK MELLETTUNK AZ ARNYAK> OTTHON> СЕНКИТЕ НE ОДМИНУВААТ>
ДОМ
MARTIN WOODSIDE
126 In Southern California> California de Sud
127 Wormwood> Our Bird> Pelin> Pasărea noastră
128 Preambulatory> In This City Premergătoare> In acest oraş
129 FLAVIUS LUC{CEL – Coquillages sur le sable brulant ou La salle a manger1
32 Colecţia „Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie ≪Mihai Eminescu≫ – Opera Omnia“
SUE WOOTTON
136 Return> Intoarcere
137 Voyage with water and stars> Călătorie cu apă şi cu stele
138 What we tell the kids about Auckland> Ce le spunem copiilor despre Auckland
139 DIANA MARINCU – Utopia Exoticului. Ce facem după ce supravieţuim?
141 CAMELIA TOMA – Portretizări autentice
143 DAN VAMANU – Despre deriva planetelor
144 MARIN MĂLAICU-HONDRARI – Adrian
GHEORGHI OBOLDUEV
147 * * *> * * *
148 * * *> * * *> * * *> * * *
149 * * *> КУКАРЕКУ> * * *> CUCURIGU
JANK KAROLY
150 A bajnok letraja> A hazassag> A ralatas helye> Ami utolszor szolitott
151 Egy kulonc feljegyzeseiből> Nagyitas> Szepseg eretneke
152 RICHARD WAGNER – Moartea unui poet de curte
153 OCTAVIAN SOVIANY – La plecarea lui Adrian Păunescu
si povestea spusa de Doina Ioanid pentru Observator cultural
Între 29 martie şi 8 aprilie, la Biskops-Arnö, a avut loc cea de-a patra ediţie a atelierului de traducere de poezie organizat de ICR Stockholm în colaborare cu Colegiul de creaţie Nordens Folkhgöskola de la Biskops-Arnö. Anul acesta, invitaţi au fost: Aura Maru, Răzvan Ţupa, Alexandru Vakulovski, Doina Ioanid, Linn Hansén, Johannes Anyuru, Ann Halström şi Pär Thörn. Cei opt poeţi şi-au tradus reciproc poemele, pornind de la traducerea în limba engleză. Pe 5 aprilie, a avut loc o întîlnire cu studenţii de la Biskops-Arnö, iar pe 9 aprilie, cu ocazia Nopţii culturale a oraşului Stockholm, a avut loc o lectură bilingvă şi o discuţie despre atelierul de traducere, moderată de poetul şi dramaturgul Daniel Boyacioglu.
Despre atelierul de traducere organizat de ICR Stockholm ştiam deja destul de multe încă de anii trecuţi. Din numeroase comunicate, din suplimentele realizate împreună cu Observator cultural, de pe blogul lui Radu Vancu. Să stai pe o insulă şi să traduci poezie trebuie să fie tare fain, mi-am zis atunci. Şi aşa a fost. Am ajuns la Biskops-Arnö marţi, pe 29 martie, spre seară, la timp ca să vedem cum se schimbă lumina nordului, cum trece de la albul lăptos de iarnă la roşul violet strecurîndu-se printre stejari şi mesteceni. Apoi, ne-am strîns cu toţii în holul din cabana pe care Johannes avea s-o boteze, foarte inspirat, în româneşte, „structura T“. Am citit din poemele noastre traduse în engleză, exact ceea ce trebuia ca să ne cunoaştem mai bine, am băut vin şi am stat de vorbă: poezie, muzică, bancuri (Răzvan şi-a căpătat, repede de altfel, renumele de king of jokes).
A doua zi, cele patru tandemuri s-au pus pe treabă. Am pornit cu traducerea interlineară, în limba engleză, şi cu dicţionare suedez-român/român-suedez. Treptat, zi după zi, traducerea iniţială din engleză a căpătat voce şi trup. Sunetul poemelor în limba română şi suedeză, tonurile specifice, imaginile explicate pe îndelete, referinţele culturale diferite, sensurile, ambiguităţile poetice şi registrul lexical, toate astea au fost discutate de-a fir a păr. La masă, la pauza de ţigară şi cafea, la plimbările din pădure şi din jurul lacului, seara, în holul cabanei, discuţii despre cîte în lună şi în stele (true random, cum ar spune Pär), poezie, glume peste glume, muzică.
„Structura T“ se închegase deja pe 5 aprilie, cînd ne-am întîlnit cu studenţii de la Biskops-Arnö, aşa că totul s-a petrecut cît se poate de firesc. Am început prin a ne prezenta şi a citi cîte un poem pentru a vedea cum sună vocea fiecăruia, vocea poetică, în română şi în suedeză. Apoi a fost vorba despre cum ţii balanţa între un text de pornire şi cel de sosire, adică traducerea lui, despre cum poţi să găseşti corespondenţe pentru referinţe culturale diferite, despre cît de important este să discuţi cu autorul mai ales atunci cînd ai de a face cu o traducere interlineară. Autenticitatea, despre care vorbiserăm cu doar două zile în urmă, a revenit şi ea în discuţie. Cel care a dat tonul discuţiei şi a fost foarte ferm în acest sens a fost Johannes, apoi Ann. M-am bucurat să aud că, pentru cei mai mulţi, autenticismul atît de clamat, care uneori poate lua forme telenovelistico-maneliste, fără efect poetic real, nu este luat drept o garanţie în sine, drept un cec în alb. Poezia bună înseamnă să treci dincolo de experienţele proprii. Autenticitatea unor trăiri nu garantează şi o structură poetică viabilă, asta crede (pe scurt) „structura T“. În ce mă priveşte, am crezut dintotdeauna că experienţa personală trebuie trecută prin filtrul cuvintelor, al imaginilor şi al unei viziuni sensibile a lumii, reordonatoare şi reintegratoare. Experienţele personale contează, numai că triumful poeziei trece prin multe filtre, mai ale naibii decît cele de la aeroport. Poţi să ai o viaţă nemaipomenită, tumultuoasă, dureroasă, chiar tragică, dar dacă nu găseşti calea pentru a crea o lume viabilă, un univers sensibil care să ajungă la celălalt, tot degeaba. Am fost plăcut surprinsă să văd că şi Răzvan, care acum un an înclina să apere autenticismul, şi-a schimbat părerea. Am savurat cu deliciu aceste afinităţi. Am vorbit apoi despre poezia metafizică şi metaforică. Unul dintre studenţii de la Biskops-Arnö studiase în România, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, îi citise pe Blaga, Eliade, Cioran şi Ionesco. Poezia de azi nu mai este metafizică, nu în sensul lui Blaga, dar cred că tranzitivitatea ei nu exclude o anume viziune. Există o metafizică indirectă, strecurată printre rînduri. Cît despre metafore, ele sînt diseminate, infuzează subtil textul.
Spre seară, pe ploaie, pe vînt, ne-am adunat cu toţii pentru lectură în fosta bucătărie a episcopiei. O încăpere veche, rustică, simplă, cu un şemineu imens, doar cu cîteva elemente moderne, perfect integrate. Am citit pe perechi, cînd în română, cînd în suedeză, în faţa focului din şemineu. A fost poezie de-adevă, pe mai multe voci. Răzvan şi Alexandru au făcut rînd pe rînd poze şi filmuleţe, pe care le-au pus deja pe blogurile lor şi pe YouTube.
Următoarele două zile am mai fircălit la traduceri, ne-am citit textele, ne-am ajustat lecturile pentru întîlnirea de la ICR Stockholm, ne-am închegat şi mai tare, aşa încît aş putea schiţa un portret. Expansiv şi deschis, Johannes, care s-a apucat din prima zi să înveţe româneşte, a ajuns să rupă destul de bine pe româneşte: „Haide, mergem la ţigară!“, „Haide la structura T!“. Discuţiile cu el dădeau întotdeauna cu tifla neroziilor politice şi poetico-academice, înregimentărilor fără discernămînt. Au urmat partidele de tenis de masă dintre el şi Linn. Am vorbit şi despre cum înfloresc cireşii în Göteborg. Îmi sînt încă proaspete în minte discuţiile cu Ann despre poezie, fineţea şi generozitatea ei, atenţia prevenitoare şi discreţia lui Linn, jovialitatea lui Pär, experimentele sale sonore care treceau prin pereţii camerei. Pe Alexandru îl vedeam cum lucrează ca un hîrciog conştiincios sau cum explorează atent insula. Am discutat cu el despre arăcitul viei, despre stejari şi mesteceni, despre piţigoi şi stăncuţe. Am văzut împreună lebede şi gîşte, chiar şi un peşte uriaş. Îmi mai amintesc cu drag de prezenţa serioasă şi copilăroasă a Aurei, de disponibilitatea ei pentru limba suedeză, de faptul că nu vrea să debuteze prematur, de plimbările pe străzile vechi ale Stockholmului, precum şi de gentileţea şi seninătatea glumeaţă a lui Răzvan. Aş spune că s-a legat o prietenie caldă, dar neintruzivă. Cu puţin înainte de plecarea de la Biskops-Arnö, Sandu a găsit o piatră cu urme de cuarţ, iar Răzvan nu s-a lăsat pînă nu a împărţit-o în bucăţi. Fiecare a luat apoi, din palma întinsă, o bucată, cu toată încărcătura ei sentimentală. Uneori, e voie!
Cele două zile în care am stat la Stockholm, cam ploioase şi vîntoase, ne-am plimbat prin oraş şi am fost la bere. Ultima seară, ne-am adunat la lectura de la ICR. Lume multă, sala plină: români, suedezi, printre ei, o doamnă de origine poloneză. Am vorbit despre atelierul de traducere, apoi am citit tot pe perechi: Linn şi Răzvan, Ann împreună cu mine, Johannes cu Alexandru şi Aura cu Pär. Poezia a fost la ea acasă. „Structura T“ a fost la înălţime. Interesul publicului în timpul lecturii şi reacţiile de după au dovedit-o din plin. Adicătelea, a ieşit foarte bine. Aş spune chiar că a fost o reuşită. Nu e o laudă, e pe bune. Seara, la despărţire (pentru că a doua zi ne răspîndeam în toate direcţiile), „structura T“ era tristă, dar cu toată tristeţea, stătea şi stă în picioare. Sper să aveţi ocazia să vedeţi „structura T“ în acţiune la Bucureşti.