Note pentru atelierul Mornin’ Poets sunt însemnările promise din 15 decembrie 2024. Întâlnirea de la Cafeteca Cișmigiu a fost a doua întâlnire pe care m-am angajat să o gestionez. Prima a fost în pandemie, deci doar online. Acum întâlnirea a avut caracter hibrid. O parte dintre participanți au fost față în față, alții au păstrat legătura cu atelierul prin legătura online. Pornind de la metoda ultimei părți din volumul ”poetic relațional” (poeme alese 1995-2024, editura Cartier 2024), fiecărui grupaj de poeme scris pentru tema ”poezie ca media” i-am asociat câte un material video privind abordări ale poeziei relevante azi. Când am tras linie după poemele trimise de o parte dintre cei înscriși pentru atelier am obținut așa:

Întâlnirea a început cu o discuție pe tema Abuzurile și legitimările poeziei. Interpretările greșite și istoria poeziei ca asumare a riscului deformării ori raportul unei persoane aflate la început cu liniile de forță ale peisajului literar, au oferit o bază de pornire pentru discuțiile pe text.
În ceea ce privește poemele discutate, atunci când am ales tema propusă mă interesa modul în care vorbim astăzi despre influențe și dezvoltări în intersecția dintre media și poezie. Între timp este deja disponibilă online o analiză amănunțită a dezvoltării fenomentului în ultimul secol pentru poezia japoneză. ”Expanding Verse- Japanese Poetry at the Edge of Media” Andrew Campana (2025) aici free.

Republica poetica- practica: Fragmentele dinamizate

Alin Dimache lasă impresia de fragmente, de relatare cu accent pe senzații:

”fac cumva să
te cuantific să
te consemnez”

În scurtul eseu cu care își însoțește poemul propus alege să discute media ca televiziune, comunicare de masă. Ar fi de văzut și media de socializare. În plus insistă mai mult pe ce crede și ce se gândește, ceea ce face mai interesant ce nu spune. Ce îl face să se gândească așa.
referință: Artaud

exemplu Gherasim Luca

Carina Braina pune problema modului în care poezia și imaginea funcționează împreună. ”Amețeală-neuro-musculo-sufletească”:
”Contracție musculară
Relaxare sufletească”

asociere Jun Togawa

Pentru ”Șoc și groază” lucrează cu o imagine generală. dar expresivă pornind de la primul vers al poemului: Inima a pocnit. Finalul pare cumva deschis de dar nu ca posibilitate de continuare și ca impresie că poemul s-a încheiat mai devreme decât ultimele două versuri.
exemplu: Nichita Stănescu

paralelă: Billy Collins

Claudia Ciobanu face cântece din exercițiu. Este interesant felul în care folosește textul ca schemă de spațializare pentru demers. Povestește dar povestea se transformă în peisaj afectiv. Poate așa cum își vede dezvoltarea cântecului are nevoie să acceseze și structura poemului. Uneori modul în care intră referințele pare rezolvat doar din numire fără alte elemente care să le susțină.
”Nu-mi vine să te fac cărătorul meu de lapte
Nici să mă întreb cu cine te-ai culcat, dar poate
Te-aș ține mai aproape când mă prinde iarna-n cap
Dacă nu ne dăm căldură, ne-nvelim în hanorac”
ilustrare: Patti Smith

Poetic, cerul- raportări, clasificări

Alis Crușoveanu: Foarte puternice imaginile pe care evoluează textul ”Creștem timpul”. Raportul dintre grafică și text este mai ales de ilustrare aici. Dar intensitatea momentelor juxtapuse adaugă ceva. Poate impresia că textul nu are cea mai vizibilă prezentare însă să fie dublată nefericit de formulări problematice precum ”desene de desenat” ca și separarea de vers arbitrară gen ”turtă/ dulce” sau ”Aproape că-mi place/ franceza”.
Alfonsina Storni

https://youtu.be/piUXOZfcCLc?si=w5UM2lLhUVD-IKhM&t=1670

Eliza Marin lucrează cu informație demnă de știri. Practic, poemul ei este o secvență de jurnal de știri combinat cu discurs combativ.
Felul în care lucrurile se succed îți dă mereu de ales între empatie și distanțare.
”Naivii cu povești deflorate de primul sărut pe o bancă din adolescență”
paralelă: Hera Lindsay Bird

Ioana Bojincă transpune în text o succesiune de scene pentru care eroul este limbajul. Este atentă cu asocierile și modul în care enumerarea pe măsură ce devine previzibilă funcționează ca o peliculă verbală: ”bucata de săpun se clatină din cauza mișcării trenului. pereții se clatină din cauza mișcării trenului. ușa se clatină din cauza mișcării trenului. ușa se deschide”
exemplu: Mária Ferenčuhová

Ioana Podeanu este absolut surprinzătoare în modul de a conduce poemul. Începe destul de banal și narativ ca să devină treptat dinamic și relevant ca formulare istorică. Ceea ce nu pare decis este urmărirea elementelor pe care le aduce în text.
”Pe un dulap e o poză cu tatăl lui Andrei
În 89` cineva i-a băgat un pistol în buzunar
Și a tras
Andrei se uită pe Tik Tok și spune
Că vrea cadou de Crăciun un lanț de AUR”
Koleka Putuma scrie despre amintiri care ne sunt transmise în istorie

Irina F Ion scrie un poem direct din zona media. Cu mărcile desfășurării de ecran, cu inserții de gaming și AI. E poemul unui program care învață poezie: ”am învățat multe cuvinte de când sunt aici
și toate au un loc favorit unde să mă lovească
parbriz dă cu toată puterea în umăr
doar acasă ratează de fiecare dată”
sentimentul Tsering Wangmo Dhompa

Maia Lonoiu propune un text care nu are explicit legătură cu tema poezia ca media. Dar felul în care simte nevoia să își ritmeze grafic poemul cu inserturi distincte vine cu nuanțe abstracte față de fluxul principal al discursului. Chiar și așa rămâne bruscă rezolvarea finală: scrisul e nucleosinteză stelară
Linn Hansen

Corpuri românești- identificări

Maria Ciurea mută sensul temei în omofonia media de vârstă. Și își construiește discursul într-un exercițiu de raportare la ceea ce este mediu. Pentru poezia sa miza este concentrată asupra dinamizării unor sensuri concrete și reușita funcționează la nivelul impunerii unor raporturi care să rămână obsedante. În poemul ei agresiunile devin detalii punctate într-un tablou general.
Jasmina Holbus

Mihai Manole își construiește poemele în jurul autoflagelării. Fiecare text al său este un tur de forță pentru a identifica în ce fel reușește să ajungă la o lovitură finală.
Ocean Vuong

Fetiș- celebrări

Oana Nasta asociază fiecărui poem cu o imagine disponibilă online. O dată descrierea video unui proiect artistic, a doua oară o secvență fotografică dinamică în sine. Impresia este de conștinciozitate descriptivă, chiar dacă fiecare text include o anumită gradație pentru a personaliza demersul.
comparație Sigurbjörg Þrastardóttir

Raluca Urse scrie ”poezia ca media la purtare”. Sensul pe care îl alege este din nou unul omofonic. Ambele poeme pe care mizează se deschid la instrumentar cosmic. Se poate vorbi despre limpezimea pe care reușește să o ofere sintagmelor sale și cum își orchestrează discursul spre un parcurs cu aer demonstrativ. În ciuda clarității reușește să lase impresia că mai este nevoie de completări cu alte texte.
paralelă André Ferenc

Descheieri- exersări relaționale

Gia Codrescu propune două montaje text desen. Pe fiecare dintre ele le-ai și vedea pe un wall de social media ca parte dintr-un proiect mai larg. Ambele încep din același punct ”dacă toată cerneala” iar parcursul ulterior este complet diferit. O dată cu repere unui limbaj medical/tehnic, a doua oară nuanțe topografice și zoologice cu accente ecologice oferă o detentă pentru discursul care își pune frâne în fața nevoii declarative.
definire Tim Tim Cheng

Alexandra Medaru vine cu un text clar în lucru. Formulat declarativ și raportat la urgența unui context politic, demersul său tinde să se reducă la proiecția socialului în personal, în reacții prezentate ca urmare compulsivă a unui context. De aici și impresia că este un text în lucru, oferă foarte multe direcții în care poate fi orientat toate potențiale.
final Katalin Ladik

În discuțiile din atelier au mai intervenit participanți care nu au propus texte dar au insistat asupra nevoii unor referințe legate de experimant în scris. Platforma ubu web și antologia Against Expression (disponibilă gratuit aici) semnate de Kenneth Goldsmits rămân instrumentele de lucru cele mai la îndemână.