Lectura si scrisul au ajuns la muzeu. Din fericire este vorba despre două proiecte inedite care merită văzute în Bucureşti.

La Muzeul Naţional de Artă Contemporană poate fi văzută până pe 28 august 2011 expoziţia „ANDRÉ KERTÉSZ L’intime plaisir de lire” anunţă modernism.ro.

Expoziţie realizată de Jeu de Paume Paris şi Mediateca de arhitectură şi patrimoniu a Ministerului Culturii şi Comunicaţiei din Franţa, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Tema lecturii: Fie că se află într-o gradină, autobuz, o cafenea, o bibliotecă sau un salon, pe o terasă sau în pat, la şcoală sau la război, în picioare, aşezat sau culcat, cititorul este peste tot: într-un alt univers şi într-un timp care nu este cel prezent. El se află în interiorul lecturii sale, în gândurile sale, în ceea ce află, în ceea ce simte, într-o altă lume, reală sau imaginară.   Acest decalaj spaţial şi temporar, afectiv şi spiritual a fost fotografiat de André Kertész, cu înţelegerea iniţiatului. A făcut-o cu blândeţe, fără să interfereze sau să perturbe cititorul pe care-l cunoştea atât de bine. Astfel, şi noi, datorită lui, împărtăşim plăcerea intimă de a citi şi de a vedea imagini. De a fi informaţi, de a şti, de a gusta cuvintele, de a călători, de a ne simţi legaţi de necunoscut sau de prieteni, de a aprecia emoţiile, sentimentele inedite, de a descoperi noutatea.   Expoziţia de faţă reuneşte o selecţie de fotografii din colecţia Mediatecii de arhitectură şi patrimoniu a Ministerului Culturii şi Comunicaţiei din Franţa.

Născut în 1894 la Budapesta, André Kertész a realizat primul său clişeu în 1912. După război, se instalează în 1925 la Paris unde descoperă plăcerea plimbărilor pe străzi şi a rătăcirilor pe malul Senei. La Montpartnasse regăseşte artişti maghiari şi întâlneşte numeroase personalităţi literare şi artistice (Mondrian, Chagall, Zadkine, Foujita, Colette etc…). Cronicar al vieţii cotidiene, el descrie cu profunzime momentele cele mai banale ale vieţii. În culmea carierei sale se hotărăşte să plece la New York în 1936, semnând un contract cu agenţia Keystone.

Printre numeroasele publicaţii care îi sunt dedicate menţionăm: Soixante ans de photographie 1912-1972 / Șaizeci de ani de fotografie, J’aime Paris / Iubesc Parisul (1974), Distorsions / Distorsiuni (1976), Hungarian Memories / Memorii maghiare (1982). Locuieşte din ce în ce mai mult în Franţa şi în 1984 donează Statului francez (Patrimoniul fotografic) toate negativele şi documentaţia personală. Moare la New York în 1985.   Clasic printre clasici, maestru pentru mulţi dintre colegii săi, André Kertész este o figură majoră pentru istoria fotografiei. Sinteză a unei etici şi a unei estetici, opera sa recuperează sau precedă diferite curente ale avangardei, rămânând în acelaşi timp ataşat de valorile umaniste.

Instrumente de scris din secolele XVIII-XX reunite la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” Târgovişte, Complexul Muzeal Naţional ”Moldova” Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Muzeul de Istorie a Evreilor din România ”Şef Rabin Dr. Moses Rosen”, Colecţia muzeală a Episcopiei Armeano-Gregoriene din România a organizat expoziţia ”În memoria timpului, instrumente în arta scrisului”.
Expoziţia urmăreşte să aducă în atenţia publicului vizitator instrumente de scris, celebre prin faptul că au aparţinut unor personalităţi importante din viaţa politică, socială şi culturală românească, sau reprezintă piese de excepţie pentru epoca lor.
În cadrul expoziţiei vor figura: călimări de brâu şi inele sigilare din secolul al XVIII-lea, pana de scris din aur a lui George Bariţiu, tocul pentru scris atribuit lui C.A. Rosetti, călimară de la Divanul Ad-hoc, trusa pentru desen a domnitorului Al. I. Cuza, pana de scris din aur a regelui Carol I, mapele de birou ale regelui Carol I, reginei Elisabeta şi principelui Nicolae, tocul folosit de Ion C. Brătianu la Congresul de la Berlin în 1878, creionul din aur al mareşalului Alexandru Averescu, biroul de lucru al lui Nicolae Iorga, trusa de birou a lui Petru Groza etc.
Atmosfera de odinioară, în care scriau la birourile lor, marii clasici ai literaturii române: Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, Şt. O Iosif, Al. Macedonski, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, George Călinescu, Alexandru Brătescu-Voineşti va fi recompusă prin expunerea obiectelor de birou care le-au aparţinut: tocuri cu peniţă, călimări, coupe-papier, press-papier, mape de birou, stilouri însoţite de manuscrise, sau de una dintre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, maşina de scris, toate mărturisind că scrisul poate fi o pasiune, dar şi o artă.
În expoziţie vor fi prezente şi obiecte care provin de la comunitatea de intelectuali evrei şi armeni de pe teritoriul României. Astfel, un spaţiu restrâns este dedicat şi colecţiei de manuscrise armeneşti, care se află în fondul Bibliotecii Casei de Cultură „Hovsep şi Victoria Dudian“ din Bucureşti, fiind cunoscută încă din secolul al V-lea influenţa pe care centrele de creare şi copiere a manuscriselor armeneşti, au avut-o asupra ornamentaţiei miniaturii în Ţările Române.
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 9 iunie– 31 august 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.
Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Muzeul National de Arta Contemporana,

Palatul Parlamentului/ Str. Izvor 2-4, aripa E4, Bucharest (RO), 050563
intrarea prin / entrance from Calea 13 Septembrie
tel/fax: +40 21 318 91 37, www.mnac.ro
Miercuri / Wednesday – duminică / Sunday 10h-18h

Muzeul Naţional Cotroceni