doar să îți auzi numele și te joci
de-a cum să te urăști mai bine când
doar câteva silabe din tine
le vezi că apar pe buzele oricui
o, da, noi nu, noi… nici vorbă, noi doi doar
ne jucăm la contoar suntem triști
și tot facem glume ne tăiem
în geam și vedem cum trecem prin lume
când citim știm că avem elan încât
am putea să-i iubim scăpărăm
un chibrit infinit dar să vezi
în întuneric se decupează clar:
*
fețele noastre la vârste ciudate
nici nu ne mai privesc doar se duc
își fac alte treburi și aprind
lumini departe unde se dezbracă
cauți o piesă antrenantă pe net
după bloc e un loc unde cad
toate cele care-s de pierdut
ca a doua zi când ce-i perfect a fost
numai câteva sunete îți ajung
ai vrea să te întorci, dar parcă
strici tot ce-i aranjat și dacă
mai ai de stat iar cu tine, același:
*
și totuși ai vrea să nu se mai piardă
nimic din aceste lucruri seci
pe care le întinzi cât să se
poată uita chiar… și ce e în ziar
și s-a împlinit mai tot ce ți-ai dorit
din cap îți cresc alei pe care
toți ajung acasă la ore
leite ție, exacte, distante
acum să urâm: fetele mici, băieți
înalți, bărbați pitici, gagici de
aici, grași și solizi, muzicali
și afoni, tineri bătrâni, că sunt ca noi
Hm.
Felicitari, Razvan, pentru un text (aproape) bun. Dupa mine, pentru a suprima diluarea inutila a ideii, finalitatea textului pare sa fie urmatoarea:
doar să îți auzi numele și te joci
de-a cum să te urăști mai bine când
doar câteva silabe din tine
le vezi că apar pe buzele oricui
o, da, noi nu, noi… nici vorbă, noi doi doar
ne jucăm la contoar suntem triști
și tot facem glume ne tăiem
în geam și vedem cum trecem prin lume
când citim știm că avem elan încât
am putea să-i iubim scăpărăm
un chibrit infinit dar să vezi
în întuneric se decupează clar:
fețele noastre la vârste ciudate
nici nu ne mai privesc doar se duc
își fac alte treburi și aprind
lumini departe unde se dezbracă
și s-a împlinit mai tot ce ți-ai dorit
din cap îți cresc alei pe care
toți ajung acasă la ore
leite ție, exacte, distante…
E de remarcat urmatoarea sintagma-pattern a textului:
tot facem glume ne tăiem
în geam și vedem cum trecem prin lume
„și totuși ai vrea să nu se mai piardă
nimic din aceste lucruri seci
pe care le întinzi cât să se
poată uita chiar… (…)
in cap îți cresc alei pe care
toți ajung acasă la ore
leite ție, exacte, distante”.
Sunt versurile care mi-au plăcut cel mai mult
„fețele noastre la vârste ciudate
nici nu ne mai privesc doar se duc..”
sunt mandra de tine!
cu maturitate, sinceritate si mult talent te descopar astazi. bravo!
multumesc. n-am primit niciodata comentarii care sa imi prinda mai bine. ma bucur ca v-au placut si, mai ales, ca va bucurati de poezie.
Ești ceva de speriat! (mă refer în sens pozitiv… bpfh, nici nu mai știu să mă exprim. Mi-ai luat gura, zău.)