Poezia Digitala, un eseu de Jorge Luiz Antonio

In mare, termenii care definesc poezia digitala sunt: Existenta unui computer (hardware si software); digital ; folosirea imaginilor (infografica); existenta unor elemente poetice, cu sau fara cuvinte; sunete legate de muzica sau cuvinte care interactioneaza cu imaginea; sens multiplu al imaginii infografice, fie ca sensurile sunt asociate cu cuvinte sau nu; posibilitatea interactionarii cu textul digital, prin intermediul unei interfete, inclusiv posibilitatea de a modifica textul; utilizarea constanta a intertextualitatii si a hipertextualitatii; stocarea pe dispozitive magnetice ca floppy, casete video, audio, hard-disk, cd-rom, acest lucru totusi nu exclude prezentarea pe hartie fie totala ori partiala.

Folosirea unui computer, fie ca este vorba despre lectura unui text traditional cum ar fi un sonet impune o mediere care altereaza produsul final (2). Accesarea poeziei prin intermediul unui aparat este complet diferita de momentul in care deschizi o carte, o revista sau un ziar. Computerul re-face textul (3).

Daca identificarea elementelor care determina o poezie digitala a fost mereu o problema, gasirea unei denumiri pentru acest gen a fost la fel de grea. Iata o lista (incompleta) a termenilor care au fost folositi in diferite momente.

Autopoeme – Theo Lutz, Germania, 1959 – experimente poetice cu un computer care genereaza poezie. versuri, intr-o serie de cuvinte si expresii prin permutare, combinare, asociere de cuvinte. (engleza), (germana)

Cin(E)Poezie – lucrari ale unor creatori de film si videoclipuri poetice. Grupul se numea LTV (Literary Television) din SUA si a fost cunoscut si cu numele de Atelierul de Film.
Acestia au adunat materiale pentru televiziune, distribuitori prin cablu, institutii de educatie si distribuitori pe internet. Experimentele cu Cin(E)Poezie foloseau video, film, animatie, sunet si texnici computationale, limbaje non-verbale care aveau in comun cu poezia scrisa sau vorbita pretentia de parte relevanta pentru intreg. Conceptul de Cin(E)poezie a fost creat deGeorge Aguilar.

Click-poezie – David Knoebel (SUA, 1996) – Folosind cuvinte, legaturi si cuvinte silabisite (sunete), Knoebel inlocuieste fosnetul paginii cu un click.

Computer poem – Théo Lutz (1959, Germania), Nanni Balestrini (1970, Italia).

Cyberpoezie (4) – Pentru Barbosa (1996), este in fond poezie permutationala iar pentru Capparelli si Gruzynski (1996), este o poezie vizuala si interactiva adaptata mediului digital si electronic. Termenul este folosit si de Komninos Zervos (Australia) siBrian Kim Stefans.

Cybervizual – denumire folosita de E. M. de Melo e Castro pentru o serie de infopoeme prezentate la o expozitie colectiva in Italia.

Cuvant electric – Folosind “cuvant” in loc de “poezie”, Jim Andrews isi asuma cateva judecati legate de folosirea cuvantului poetic in mediul electronic si digital (Andrews 1997-1999). Este si titlul unei carti de Richard Lanham.

E-Poezie – subtitlul cartii lui Glazier (2002) si numele Festivalului International de Poezie Digitala de la Buffalo intre 18 si 21 aprilie 2001.

Holopoezie – denumire folosita de Eduardo Kac in 1983.

Hypercard: text vizual si alfabetic aranjat pe o serie de planse digitale legate unele de altele. Unele documente includ contin sunet. O super plansa foloseste si material video (Funkhouser, 1996).

Hypertext: Din punct de vedere istoric, termenul defineste doar textul scris cu legaturi cu alte scrieri. Unele titluri includ imagini vizuale statice care se schimba treptat. (Funkhouser, 1996).

Infopoezie (5) – Melo e Castro, il foloseste cu doua sensuri: unul in in Álea e Vazio (1971) si altul in lucrarea The Cryptic Eye la Universitatea Yale in 1995.

Interpoezie sau poezie interactiva hypermedia – Philadelpho Menezes si Wilton Azevedo au lansat un cd-rom si o teorie

cu acest titlu (Antonio: 2001).

poem Clip Digital-Augusto de Campos pe site-ul sau (1997).

Poem pe computer – Gilberto Prado si Alckmar Luiz dos Santos (1995).

Poem Permutational – Nanni Balestrini (1970, Italia), Silvestre Pestana (1981, Portugalia) si altii.

Poezie Cinetica- gen poetic in care animatia este introdusa in poezie prin diferite mijloace tehnice (Capparelli 2000).

Poeme-Diagrama – experimente non-liniare sustinute de Jim Rosemborg incepand cu 1966 cand a lansat o serie de poeme cu titlul “Word Nets” pentru ca din 1968 acestea sa evolueze in Poeme-Diagrama.

Poezie Digitala – ziarul Folha de S. Paulo (1999); termen folosit din 1990, provenit din poetica digitala. Este de asemenea un nume generic pentru E Poezie- Festival International de Poezie Digitala (Buffalo, New York, SUA, 18-21 aprilie, 2001).

Poezie electronica sau e-poezie – Nume dat in general lucrarilor poetice la computer (Funkhouser 1996); O denumire confirmata de unele centre de cercetare si universitati ca EPC – Electronic Poetry Center, condusa de Charles Bernstein si Loss Pequeño Glazier, la Suny in Buffalo, SUA, British Electronic Centre, United Kingdom, ELO – Electronic Literature Organization, din New York, specializat in poezie si literatura electronica, NZEPC – New Zealand Electronic Poetry Centre si altii.

Poezie experimentala – nume adoptat in multe tari de diferiti poeti si diferite miscari poetice: Poezia Experimentala Portugheza (anii 60-70), O miscare hispano-braziliano-americana. Potrivit lui Clemente Padin, miscarea acopera perioada 1950-2000. La Festivalul International de Poezie de la Medellin (Columbia), termenul desemna: poezie vizuala, poezie gestuala, performance poetic, actiuni poetice si interventii, videopoezie, poezie virtuala, digitala sau multimedia, holopoezie si poezie sonora.

Poezie Hypermedia – “include imagini grafice si cinematografice, coloana sonora care are legatura sau inlocuieste textul tiparit; o varietate de asocieri intertextuale si de combinatii grafice” (Funkhouser 1996). Un exemplu in Brazilia este “Aleer: Uma Antologia Laboríntica” de Andre Vallias.

Poezie Hipertextuala – George Landow (1995) foloseste un model non-linear de folosire a hypertextului.

Poezie Internet – poezie care circula prin e-mail pe Internet.

Poezie Inersemn – Menezes in Estúdio de Poesia Experimental (Studiu de Poezie Experimentala) in Programul de Comunicare si Semiotica de la PUC SP.

Poezie in bucla (Looppoetry) – cd-rom de Wilton Azevedo pornind de la scris repetat si cronometrat.

Poezie in noi media – termen folosit de Eduardo Kac intr-o antologie de eseuri cu acest titlu (1996) semnata de Jim Rosenberg, Philippe Bootz, E. M. de Melo e Castro, André Vallias, Ladislao Pablo Györi, Eduardo Kac, John Cayley si Eric Vos.

Poezie New Visual – expermente care merg dincolo de vizualul traditional trecand la poeme vizuale 3D (Capparelli, 2000). Un exemplu din brazilia este Popbox de Elson Fróes.

Poezie Palma – un experiment al studentilor de la Colegiul e Arta al Universitatii din Filipine coordonat de profesorul Fatima Lasay.

Poezie pe net- poezie in www

Poezie sonora- Unele site-uri de poezie sonora reiau experimentele Futurismului lui Marinetti sau ale dadaismului lui Hugo Ball (Capparelli et al 2000). Philadelpho Menezes Neto (1960-2000) a dezvoltat acest gen de poezie in Brazilia.

Poezie virtuala sau vpoem – Ladislao Pablo Györi (1995).

Poezie Vizuala sau Poezie New Visual – nume dat, in general poeziei care foloseste media digitala (floppy, Cd-Rom, Internet). In Brazilia exista Arte Visual din 1996, o antologie de poezie vizuala coordonata de Victor Manata Pontes, Sígnica: Um Balaio da Era Pós-Verso (Apesar do Verso) / coordrdonata de Omar Khouri si Fábio Oliveira Nunes din 2000, si domeniul cu varianta reala dar si virtuala ingrijit de Regina Vater, Poezia Vizuala Braziliana. Exista si poeti vizuali ca Julio Plaza, Avelino de Araújo, Hugo Pontes si altii.

Pixel poezie sau pixel poetici – Algorritmos de Melo e Castro (1998).

Retea hypermedia – Exista in principiu pe World Wide Web (WWW); in prezent fara posibilitati de sunet si imagine sincronizate (Funkhouser 1996).

Poetechnic sau poetici digitale – Plaza si Tavares (1998: 119) nu separa poezia de poetica; folosesc poeticile digitale ca nume pentru diferite modalitati de producere a imaginilor info-grafice. Plaza si Tavares folosesc conceptele lui Luigi Pareyson (diferite formule poetice au caracteristici operative si istorice) si al lui Umberto Eco (poetica este un program operational propus initial sau, si mai bine, corespunde proiectului de creatie sau atribuire a unei anumite opere).

Software-uri generatoare de text – Programe care aranjeaza textul si imaginile in mod automat (Funkhouser 1996).

transpoetica 3D – Melo e Castro (1998).

Uzina de poeme – programe informatice care genereaza text (Capparelli, 2000).

Videopoezia- cu toate ca se refera la poezie realizata cu mijloace audio-video ( de exemplu Melo e Castro, Arnaldo Antunes si Julio Plaza), expresia poate sa reprezinte si prelucrare video a poemelor cum a facut Ricardo Araújo cu cativa poeti brazilieni.

Videotext – limbaj si mijloc de distributie a informatiei prin intermediul telefonului. Cu toate ca este folosita terminatia “text”, utilizarea principala a fost in zona productiei poetice. (Plaza 1986).

Aceasta lista de termeni nu are pretentia sa fie completa dar arata cateva din denumirile care au fost folosite pe masura ce a evoluat poezia digitala.

NOTE

(1) Din Brazilia, poet, scriitor, cercetator, profesor universitar in São Paulo, studiaza in prezent poezia digitala pentru doctoratul in Programul de Comunicare si Semiotica la Pontifícia Universidade Católica de São Paulo; a scris Almeida Júnior através dos tempos (1983), “Cores, forma, luz, movimento: a poesia de Cesário Verde” (2002), “Ciência, Arte e Metáfora na Poesia de Augusto dos Anjos” (2004), pe langa multe articole publicate in presa tiparita si virtuala. Unele studii ale sale privesc arta si poezia braziliana pe net si a lucrat poezie digitala cu Fatima Lasay, din Filipine, ca E-maginero – ), si cu Regina Célia Pinto, din Brazilia (Lago Mar Algo Barco Chuva).

(2) Notiunea de cuvant plus sunet plus imagine intr-un mediu digital-electronic care include hypertextualitate, hypermedia, interfete, programe si asa mai departe poate fi extinsa la notiunea de poem.

(3) Este nevoie sa precizam ca alte tehnici (hartie, cerneala, creion si asa mai departe) determina alte limitari si configurari ale subiectului pentru aceste tehnologii, caci aceasta depinde de modalitatea de traducere, reprezentare, interpretare sau lectura ale elementelor realitatii in procesul de creatie artistica in cel mai general sens posibil.

(4) Example: cyberpoezia, pentru Komninos Zervos, este o combinatie de sunete concrete si poezie pe computer, langu(im)age, potrivit lui Jim Andrews, este compusa din poeme video, sonore, verbale si electronice. Ted Warnell le numeste poezie vizuala din cyberflux, si are in vedere o combinatie de poezii vizuale si verbale cu utilizarea computerului si a lucrului in echipa cu hypertextualitatea si asa mai departe.

(5) Infopoezia este numele pe care E. M. de Melo e Castro il da in Cursul de Infopoezie so poezie sonora in Programul de master de Semiotica si Comunicare (Pontifícia Universidade Católica de São Paulo) care a avut 11 studenti in primul semestru din 1997.

BIBLIOGRAFIE

ANTONIO, Jorge Luiz.

2000 – Brazilian Digital Art and Poetry on the Web. Victoria, Canada,

2001 – Interpoesia: poesia hipermídia interativa. In: Resource Center for
Cyberculture Studies, EUA,

2001 a – Chronicles on the II Interpoetry Exhibition in Karenina.it (Italian electronic magazine),

ARAÚJO, Ricardo (1999). Poesia visual e vídeo poesia. SP, Perspectiva. (Debates 275).

AZEVEDO, Wilton (2001-2002). Looppoesia. São Paulo: Universidade Presbiteriana Mackenzie, cd-rom.

BARBOSA, Pedro (1996). A Ciberliteratura: Criação Literária e computador. 1.ed. Lisboa, Cosmos.

CAPPARELLI, Sérgio et al (2000). Poesia visual, hipertexto e ciberpoesia, in 9º Encontro Anual da Associação Nacional de Programas de Pós-Graduação em Comunicação – COMPÓS, cd-rom, Porto Alegre (RS), PUCRS / FAMECOS, maio / junho 2000.

CASTRO, E. M. de Melo e.

1988 – Poética dos meios e arte high tech. Lisboa, Vega.

1990 – Trans(a)parências: poesia – I – 1950-1990. 1.ed. Sintra, Tertúlia.

1996 – Finitos mais finitos: ficção/ficções. Lisboa, Hugin.

1996a – Videopoetry, in KAC, Eduardo; POGGENPOHL, Sharon (ed.). New Media Poetry: Poetic Innovation and New Technologies. Visible Language 30.2 . Providence, Rhode Island, Rhode Island School of Design, January / September 1996, p.138-149.

1996b – The cryptic eye. In JACKSON, K. D. et al (ed.), Experimental-visual-concrete avant-gard poetry since the 1960s: critical studies. Amsterdam / Atlanta, GA, Yale University, Rodopi.

1998 – Algorritmos: infopoemas. SP, Musa (Musa infopoesia 1).

1998a – Uma transpoética 3D, em Dimensão: Revista Internacional de Poesia, revista, Uberaba, MG, nº 27. p.151-178.

1998b – Humanizar o humano. In: Revista da Biblioteca Mário de Andrade, SP, Secretaria Municipal de Cultura, v.56, jan .dez. 1998, p.21-27.

(org.) 1999 – Novos infopoetas de São Paulo, in Dimensão: Revista Internacional de Poesia, Uberaba, MG, ano XIX, nº 28/29, p.259-301.

1999 – infopoesia: produções brasileiras (1995-99). www.ociocriativo.com.br/meloecastro/

2000 – Antologia efémera: [poemas 1950-2000]. Rio de Janeiro: Lacerda.

COHEN, Ralph (1989). Do Postmodern Genres Exist? In: PERLOFF, Marjorie (ed.). Postmodern Genres. USA, Oklahoma, University of Oklahoma Press, (Oklahoma Project for Discourse and Theory 5), p.11-27.

COUCHOT, Edmond. (1993). Da representação à simulação: evolução das técnicas e das artes da figuração, in PARENTE, A. (org.), Imagem-máquina: a Era das Tecnologias do Virtual. SP, Ed. 34, (Trans), p.37-55.

DANIEL, Cláudio (1995). A Poesia e o Computador. In: Dimensão: Revista Internacional de Poesia, Uberaba, MG, ano XV, nº 24, p.123-126, 131.

DOMINGUES, Diana (1997). A arte no século XXI: a humanização das tecnologias. SP, Ed. UNESP. (Primas).

DONGUY, Jacque (1997). Poesia e novas tecnologias no amanhecer do século XXI. In: DOMINGUES, D. (org.) A arte no século XXI: a humanização das tecnologi

as. SP, Ed. UNESP (Primas), p. 257-271.

FUNKHOUSER, Christopher (1996). Toward a Literature Moving Outside Itself: The Beginnings of Hypermedia Poetry.

GLAZIER, Loss Pequeño (2002). Digital poetics: the Making of E-Poetries. Alabama, EUA: The University of Alabama Press. (Modern and contemporary poetics).

GYÖRI, Ladislao Pablo (1995). Criterios para una Poesía Virtual. In: Dimensão: Revista Internacional de Poesia, Uberaba, MG, ano XV, nº 24, p.127-129,133.

KAC, Eduardo.

1996 – Introduction, in AAVV. New Media Poetry: Poetic Innovation and New Technologies. Visible Language 30.2 (revista). Guest editor: Eduardo Kac. Providence, Rhode Island, Rhode Island School of Design, January / September 1996, p.98-101.

1996a – Holopoetry, in AAVV. New Media Poetry: Poetic Innovation and New Technologies. Visible Language 30.2 (revista). Providence, Rhode Island, January / September 1996, p.184-213.

LAJOLO, Marisa (1998). Do intertexto ao hipertexto: as paisagens da travessia. In: Revista da Biblioteca Mário de Andrade, SP, Secretaria Municipal de Cultura, jan. dez. 1998, v.56, p.65-72.

LÉVY, Pierre (1997). Quatro obras típicas da cibercultura: Shaw, Fujihata, Davies, in DOMINGUES, Diana. (org.). A arte no século XXI: a humanização das tecnologias. Trad. G. .B. Muratore e D. Domingues. SP, Ed. Unesp, p.95-102.

MACHADO, Arlindo.

1996 – Máquina e imaginário: o desafio das poéticas tecnológicas. 2.ed. SP, EDUSP.

1998 – Poesia e tecnologia. Revista da Biblioteca Mário de Andrade, São Paulo, Secretaria Municipal de Cultura, jan. dez. 1998, v.56, p.11-20.

MENEZES, Philadelpho.

1991 – Poética e visualidade: uma trajetória da poesia brasileira contemporânea. Campinas, SP, Ed. UNICAMP. (Viagens da Voz).

1994 – A crise do passado: modernidade, vanguarda, metamodernidade. SP, Experimento.

1996 – Poesia visual: reciclagem e inovação, em Imagens, revista, UNICAMP, janeiro/abril 1996, p. 39-48.

(ed) – 1998 – Poesia sonora hoje: uma antologia internacional. SP, Estúdio de Poesia Experimental do Programa de Comunicação e Semiótica da PUC SP, cd-rom.

s. d. – Intersign Poetry: Visual and Sound Poetics in the Technologizing of Culture

MENEZES, Philadelpho & AZEVEDO, Wilton.

– 1997/1998 – Interpoesia: poesia hipermídia interativa. SP, CD-Rom, Universidade Presbiteriana Mackenzie / Estúdio de Poesia Experimental da PUC-SP / FAPESP.

– 1999/2000 – Interpoesia: poesia hipermídia interativa, in DOMINGUES, Diana (org.). II Bienal de Artes Visuais do Mercosul: Julio Le Parc – Arte e Tecnologia. Porto Alegre, RS, Fundação Bienal de Artes Visuais do Mercosul, 05 nov. 1999 / 09 jan. 2000, p.62,98.

MENEZES, Philadelpho (org.) (1996). Poesia sonora: do fonetismo às poéticas contemporâneas da voz. SP, Laboratório de Linguage

ns Sonoras do Programa de Comunicação e Semiótica da PUC SP / FAPESP, cd-rom.

MOLES, Abraham. (1990). Arte e Computador. Trad. Pedro Barbosa. Porto, Afrontamento. (Grande Angular 3).

PADIN, Clemente (2000) (org). La poesia experimental latinoamericana: 1950-2000. Montevideo, Uruguay, Información y Producciones s I. (Ensayo 1).

PARENTE, André (1993) (org.). Imagem-máquina: a Era das Tecnologias do Virtual. RJ, Ed. 34. (Trans).

PLAZA, Julio.

1986 – Videografia em videotexto. SP, Hucitec.

1993 – As imagens de terceira geração, tecno-poéticas. In: PARENTE, A. (org.). Imagem-máquina: a era das tecnologias do virtual. Trad. Rosângela Trolles. RJ, Ed. 34, p.72-88. (Trans).

1994 – Info x fotografias. Imagens, Campinas, SP, Ed. UNICAMP, nº 3, dez. 1994, p.50-55.

PLAZA, Julio; TAVARES, Monica (1998). Processos criativos com os meios eletrônicos: poéticas digitais. São Paulo: FAPESP / Hucitec. (Linguagem e cultura 30).

ROSENBERG, Jim (1996). The interactive diagram sentence: hypertext as a medium of thought, in KAC, Eduardo; POGGENPOHL, Sharon Helmer (ed.). New Media Poetry: Poetic Innovation and New Technologies. Visible Language 30.2. Providence, Rhode Island, Rhode Island School of Design, jul. / set. 1996, p.103-117.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.