Un sondaj dat publicităţii de Institutul Român pentru Evaluare şi strategie arată că „lectura este o activitate bine reprezentată la români, însă există o apropiere între proporția celor care nu citesc deloc cărți și a celor care citesc mai mult.
Peste o treime dintre participanții la studiu susțin că au citit o carte în ultima lună, 23% au citit cartea în ultima săptămână, iar 12% în luna curentă. Unul din cinci români însă a citit o carte în urmă cu mai mult de un an, 2% citesc doar cărți pentru școală sau facultate, iar 22% recunosc că nu citesc deloc.
Femeile domină vârfurile de tendințe, astfel că ele sunt cele mai prezente atât în topul celor care nu citesc deloc cărți (22,3% femei față de 21,9% bărbați), dar și în cel al subiecților care au citit o carte în ultima săptămână (26% femei față de 19,5% bărbați). În ultima săptămână au citit o carte cu precădere subiecții cu vârste între 36 și 65 de ani, dar și cei care locuiesc în mediul urban.”
Cei de peste 65 de ani, cei mai ocupaţi
Mari schimbări nu se sesizează de la sondajele făcute în anii trecuţi. Specială este însă comparaţia făcută între opţiunile grupelor de vârstă. 41% dintre cei care au peste 65 de ani recunosc faptul că nu citesc. Procentual, mai multe persoane din mediul rural au contact cu lectura decât pensionarii. Acest lucru este explicabil şi prin faptul că cei mai mulţi pensionari găsesc preţil cărţilor prea sau destul de mare (49% + 33%). Dar adevărata dimensiune a viziunii despre lectură a categoriei de vârstă de peste 65 de ani vine (paradoxal) atunci când vedem că peste 55% din pensionari sunt de părere (total sau parţial) că nu au timp să citească cărţi.
Poezia şi ce spune sondajul despre ea
Specială pentru ceea ce ne interesează pe poetica este secţiunea dedicată poeziei. Chiar dacă în topurile preferinţelor pe genuri poezia este aleasă numai de 1% declară ca ultimă carte citită un volum de poezie iar în între genurile preferate poezia nici măcar nu mai apare, Eminescu este autorul preferat pentru 10% dintre cei chestionaţi (sigur, aproape 50% îl consideră poetul preferat), acesta fiind cel mai mare procent înregistrat. Această lucru dezvăluie o încurajatoare situaţie, preferinţele fiind foarte împărţite, de parcă idolatria care mutilat percepţia literaturii de multă vreme la noi începe să se înmoaie. Cel puţin la nivel declarativ.
Încă şi mai bine sună faptul că aproape jumătate din subeşantionul de 78% citeşte poezie, procentul menţinându-se pentru cititorii de peste 36 de ani. Mai mult, vedeta publicului larg în materie de poezie românească, Adrian Păunescu a rămas pe locul doi, mai ales datorită celor 18 procente de cititori cu vârste peste 65 de ani. Mai mult, pentru cititorii cu vârste între 51 şi 65 de ani, Păunescu este depăşit de Coşbuc. Mai bine de un sfert dintre cei chestionaţi declarând că nu au poeţi preferaţi sau că nu ştiu să aibă.
Analiza datelor privind poezia în sondaj precizează că „preferința pentru acest gen se regăsește mai degrabă în rândul femeilor (53,2%), a celor cu rezidența în mediul rural (52%) și a locuitorilor din Moldova (51,4%).
Dintre cititorii de poezie, cei mai mulți (48%) îl preferă pe Mihai Eminescu. La mare distanță urmează în topul preferințelor Adrian Păunescu (6%), George Coșbuc (3%), Ion Minulescu și Nicolae Labiș
(2%). 22% dintre respondenții care citesc poezie nu au un poet preferat.”
Ce caută românii într-o carte
Sondajul mai arată că „Peste un sfert dintre respondenți (26%) spun că principala motivație pentru care citesc este pasiunea/plăcerea. Pentru alți 21% factorul motivațional este relaxarea/liniștea. Unul din 10 respondenți citesc pentru a/și petrece timpul liber.”
Un element interesant priveşte factorii care îi fac pe români să aleagă o carte: „subiectul cărții (30%), recomandarea prietenilor/cunoscuților (11%), nevoia de a afla informații utile pentru școală sau profesie (10%).”
Dacă era nevoie de o corectură privind obsesia pentru promovare a celor care vorbesc despre literatură azi sondajul o oferă: doar 8% dintre cititori sunt interesaţi de autor atunci când vine vorba despre cartea aleasă şi doar 4% de utilitatea volumului. Publicitatea, recenziile și cronicile din presă, aspectul cărții sau prețul convenabil nu trec, fiecare de 1% din importanţa pe care o recunosc cei care cumpără cărţi în România.