Un atelier pentru mine însumi
August 2012 Vama veche
T1. Lucruri scrise în sensul invers succesiunii lor reale pe un model prozodic
a)
Se ridică ridică și-și caută suflul, mă vede alb, fără bronz
„Privirea divină-i însetată de lumină” mi-a spus
un tânăr după ce îmi ceruse o țigară când se
apropia de noi l-am auzit cum exclama: „oaaaa! ieeee!”
din tot sufletul oprindu-se brusc în capul mesei noastre
la Stuf unde eu tocmai venisem cu două pahare
de cafea „am uitat să le plătesc” tocmai începeam să
povestesc cum mă îndepărtasem de bar când m-a strigat
de după tejghea adolescentul care clătea ibricul
„aveți cumva o țigară în plus? Am auzit dinspre
mare „dacă e din acest pachet roșu, e cu atât
mai fin” acoperiți cu stuf și stuf înapoi:”mulțumesc”.
b)
Peste bar muzica se trezise sau cel puțin așa
părea. în spatele meu se oprea un cuplu ca mine
așteptând să comande cafele. „cu lapte cafeaua?”
știam pe dinafară răspunsul: „una, cu, cealaltă, nu”
văzusem deja cum îi arăta cel care ne servea
fetei dinaintea mea cu mâna pe tejghea o oală
de pământ smălțuită cu bilet scris cu marker negru
„zahăr” așteptam să se întoarcă cu ibricul clocotind
fata care primise cafeaua chiar înaintea mea
mesteca la bar foarte serioasă în paharul ei alb
„și zahăr iau de aici?” îl întreb, și primesc drept răspuns „da”.
c)
Îmi toarnă lapte într-unul dintre paharele mele
și scapă dopul cutiei pe jos Mirosul cafelei
vântul ușor adus dinspre mare sub acoperișul
vegetal aproape m-a adormit iar eu mă tot răsuceam
cu paharele în mâini „mi-ați plătit?” mă întreabă timid
Derulez banda și îmi dau seama că mutasem banii
din buzunarul drept doar în cel stâng, cum se vede, deci, „nu”
ne-am trezit la nouă, nici devreme, și nici extrem de târziu
ultimul sfert de oră duduia: tăiaseră ceva,
transportaseră ceva și acum se făcea auzit
un motor prins sub marea capotă, erau gata, porneau:
d)
când am ieșit lumea tocmai era golită de resturi
mirosul era destul de nervos Am încuiat ușa
și ne-am ținut respirațiile apoi am deschis-o
iar ca să închidem singurul geam din mica încăpere
mirosul s-a risipit și până la plajă l-am uitat
am împărțit clătite din cea mai căutată listă
m-am ales cu prima din vitrină, Iulia, cu-aproape
ultima din ofertă și cea mai gustoasă, jumătate
pepene galben și restul poftă „Luăm cafea de la Stuf?”
zic și îl văd pe micul hipiot întinde nisipul
lângă o masă cu una din mâini un singur deget îl
împinge printre siliciu și praf într-o spirală goală