Politia artei se intoarce la ICR

Va amintiti scandalul de acum ceva vreme in urma caruia talibanii mari si mici au luat la suturi ICR pentru ca a permis expunerea altui tip de arta decat cel consacrat? Ei bine, in loc sa evite repetarea derapajelor de tip „hai sa spalam securisti care sunt buni profesionisti”, ICR si-a invatat lectia si a reusit sa duca la nivel de arta politica alegera culturii inofensive. Si ce este mai inofensiv astazi decat rock-ul? Oare Petre Magdin stie?!

De curand au fost anuntate rezultatele concursului pentru publicatii in limba romana din Basarabia. Cum se poate vedea, exista o categorie „poziţie pentru reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice a tinerilor”. Da altfel se poate remarca o adevarata preocupare pentru tineri din moment ce 4 dintre cele 7 categorii tintesc tineri, elevi sau „tineri intelectuali” care, se poate vedea sunt cu totul altceva decat tinerii sau intelectualii in sine.

Intorcandu-ne la sectiunea „pentru reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice a tinerilor” juriul alcatuit din Eugen Negrici, Gabriel Chifu si Cornel Ungureanu a stabilit ca publicatia cea mai buna este revista „Munchausen” din Chisinau.
Totul bine si frumos, numai ca revista Munchausen este o publicatie dedicata muzicii rock cu o aparitie inconstanta.

Veti crede ca este o problema de criterii de jurizare. Din fericire nu. Criteriile sunt specificate destul de clar in anuntul concursului:

1. capacitatea proiectului de a acoperi domeniul de interes ales
2. capacitatea solicitantului de a îndeplini proiectul propus:
– experienţa acumulată în dezvoltarea şi realizarea de proiecte similare
– calitatea proiectelor similare dezvoltate şi realizate până în prezent
3. calitatea proiectului depus:
– claritatea obiectivelor în raport cu domeniul de interes ales
– justificarea proiectului şi rezultatele scontate
– raportul dintre suma solicitată I.C.R. şi bugetul anual, corelat cu datele tehnice ale publicaţiei.

Greu de crezut ca poate sa fie ceva discutabil in aceste conditii, dar si mai greu de crezut este sa se fi uitat cineva pe aceste criterii atunci cand compari revista castigatoare cu cea respinsa la categoria deja pomenita. Decizia ICR a fost,se pare, determinata de faptul ca proiectul sustinut pe parcursul acestui an de Institut, Revista la Plic devenise prea consistent si si-a permis sa gazduiasca proiecte ale artistilor contemporani care si-au permis sa critice un act de cenzura al ICR.

Altfel in ce film posibil poate un institut cultural care isi asuma rolul de a promova cultura romana sa judece intr-un concurs in care sunt inscrise doua proiecte de genul:

„o publicație cu caracter interdisciplinar și experimental pronunțat, care își propune să reflecte tendințele artistice și literare ale tinerilor creatori. La baza sa se află principiul partajării colective a cunoștințelor și experienței atît de semnificative pentru formarea unui discurs critic în sînul unui sistem corupt în plină expansiune.” de aici
si
Revista care „se adresează unui public matur şi educat – consumator de muzică adevărată şi evenimente culturale de calitate. Revista promovează artişti din Republica Moldova, organizând concerte, festivaluri, expoziţii. Apare lunar şi conţine suplimente cu CD-uri (single-uri sau albume) şi bilet la un eveniment organizat de către revistă. Münchhausen nu face diferenţe dintre mainstream şi underground, dintre stiluri muzicale sau origine şi are în vizor calitatea şi valoarea. În Münchhausen găseşti interviuri cu artişti, personalităţi şi profesionişti din showbiz, teatru, cinematografie din ţară şi străinătate, recenzii la albume, concerte, pictoriale foto şi multe altele.”

pentru icr nu e nimic in neregula cu o revista care publica „pictoriale foto” si care „nu face diferente dintre”

atata timp cat nu se plange ca este cenzurat rockul merita finantat din banii publici. Arta nu. Iar juriile care decid sunt formate din literati care totusi ne lasa sa ne punem o intrebare: in ce fel poate sa fie mai buna din punct de vedere calitativ o revista care nu apare decat una care apare si a strans o echipa consistenta de colaboratori de pe ambele maluri ale Prutului?

In urma contestatiei trimise de redactia la Plic, ICR a mai alcatuit o comisie din care au facut parte doi critici literari si un poet. Oricat de onorabili, totusi ei au fost chemati sa judece revista culturala care ar fi trebuit sa sprijine creatia literara si artistica. Altii spun ca motivul pentru care revista la Plic nu a mai primit finantare este un material cenzurat de ICR in mai si o reactie a artistului cenzurat la acel moment si, ca urmare, ordinul a venit de sus: nu mai finantat reviste in care cineva pomeneste de droguri pt ca ne sar comunistii in cap. Mai bine suntem si noi comunisti. SI hai sa finantam ceva inofensiv din punct de vedere cultural… ceva care promoveaza adevaratele valori romanesti etc: o revista rock.
Iata raspunsul oficial al ICR, nicio vorba despre regulament, criterii, punctaje. Motivul e simplu: se pare ca punctaje nu au existat discutia fiind legata mai degraba de: „asa ceva nu se face”.
laplic.jpg

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.