Toate articolele scrise de Răzvan Țupa

actual, media, util

Asociația Culturală Marginal: 3’17” podcasturi între artă și știință

Lasă un comentariu

Asociația Culturală Marginal lansează proiectul 3’17” – o serie de podcasturi la intersecția dintre artă și știință – la Simultan Festival din Timișoara, între 3 și 6 octombrie, arată un comunicat.

            Activând în spațiul de intersecție dintre artă și știință, 3’17”, noul proiect Marginal, propune o discuție deschisă împreună cu publicul și specialiști în domeniu, despre ce înseamnă colaborare, transdisciplinaritate și și alte provocări ale problematicilor societale curente. Construit ca platformă colaborativă pentru creație audio și video, materializată într-o serie de 9 podcasturi de câte 3 minute și 17 secunde fiecare, abordând 3 teme specifice: (in)determinism tehnologic, artivism societal și relaționări mai-mult-decât-umane. Prima prezentare publică a acestor producții la intersecția dintre artă, știință și jurnalism va avea loc în cadrul Simultan Festival, între 3 și 6 octombrie, la Timișoara.

            Informația ajunge la public în moduri din ce în ce mai diversificate, oglindind modul în care diferitele domenii ale cunoașterii se suprapun și se intersectează în mediul cultural digital. Podcasturile au devenit în ultimii zece ani surse excelente de diseminare a unor concepte transdisciplinare, a unor filosofii și mentalități proaspete, aliniate cu problemele sociale, culturale și ecologice cu care ne confruntăm. Un studiu recent, realizat în România, în 2020, de BRAT, arată că doar 38% din români se declară ascultători de podcasturi. Conform aceluiași studiu, procentul ar putea crește la 44%, dacă acestea ar avea și o componentă video. În același timp, Spotify a publicat statistici conform cărora durata medie a unui cântec – de departe cel mai ascultat tip de conținut de pe platformă – este de 3 minute și 17 secunde. Provocarea lansată de Marginal către echipa formată din 13 artiști și 9 cercetători a fost să creeze podcasturi pe teme complexe, însoțite de lucrări de artă video și sonoră, într-un format la fel de condensat ca etalonul sugerat de Spotify, fără a compromite profunzimea discursului. În comunicarea din era digitală, proiectul 3’17” oferă o alternativă pentru atenția publicului, în pastile de informație de câte 3 minute și 17 secunde.

Sorin Badea, jurnalist de știință la Radio Guerilla, a intervievat artiști, cercetători și experți în tehnologie din întreaga lume pentru acest proiect, subliniind faptul că abordările colaborative și schimbul de bune practici sunt fundamental necesare în cercetările științifice și artistice din zilele noastre. Adeseori neînțelese, proiectele transdisciplinare reunesc reprezentanți ai unor discipline variate, colaborând pentru a crea noi metode de lucru prin combinarea aspectelor specifice din domeniile fiecareia. Proiectul 3’17” este așadar conceput ca un mod de a ilustra și testa limitele pentru ceea ce funcționează și, mai ales, ce nu funcționează în acest tip de colaborări.

Tema (in)determinismului tehnologic a fost tratată alături de Tom Chatfield (UK), Lev Manovich (SUA) și Alexandra Sofonea (RO), abordând subiecte din sfera științelor umaniste și a filosofiilor contemporane în raport cu tehnologia, ecologia și postumanismul.

Tema intersecției dintre activism și arte a fost privită prin prisma modului în care arta este un element disruptiv în cadrul convențiilor sociale și un motor al schimbării pozitive, prin proiecte înrădăcinate în cercetare științifică și tehnologică, studii de ecologie și etică mai-mult-decât-umană. Interlocutorii au fost Laura Welzenbach (AT), Annick Bureaud (FR) și Sonja Schachinger (AT).

Nu în ultimul rând, trei dintre podcasturi s-au aplecat asupra temei tehnologiilor concepute pentru o lume post-antropocentrică, concentrându-se asupra științei și inovației din perspective în care omul și necesitățile sale nu mai sunt singurul aspect prioritar, orientate între sustenabilitate pe termen lung. Partenerii de discuție au fost cercetătorii Yvonne Volkart (CH), Špela Petrič (SI) și Claudia Schnugg (AT).

În același timp, 9 artiști video (Charlotte Eifler (DE), Katsuki Nogami (JP/FR), Claudia Brăileanu (RO), Alex Halka (RO), Cristina Bodnărescu (RO), Pablo Mendez (ARG/FR), Vera Hector (FR), Nona Inescu (RO/DE) și Mara Oglakci (RO) au creat lucrări  care acompaniază interviurile, iar 3 artiști sonori (Simina Oprescu, Vlaicu Golcea, [ d s l x ]) au realizat compoziții de sound design – câte una pentru fiecare categorie tematică. Andrei Tudose (curator) și Sabina Suru (director artistic), membrii fondatori ai Asociației  Culturale Marginal, au pus în relație toate aceste componente și straturi, într-o mașinărie conceptuală mai vastă decât suma părților sale componente. Lucrările vor fi prezentate sub forma unei instalații interactive, creată de Alin Rotariu (artist vizual).

În urma showcase-ului din cadrul Simultan Festival, proiectul va fi prezentat la București în noiembrie la Institutul Francez, eveniment care va include și două mese rotunde cu artiști și cercetători internaționali. Mai multe informații despre proiectul 3’17” se găsesc pe site-ul Marginal.

actual, media, util

Perfecționismul: O mască a traumelor emoționale

Lasă un comentariu

Perfecționismul este adesea văzut în cultura modernă ca o calitate, arată un comunicat de presă de la Asociația Română de Hipnoză. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă. Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.

Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză,afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.

Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”

Cum se leagă trauma de perfecționism?

Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.

De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.

Semne că perfecționismul ascunde o traumă

Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.

Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.

Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.

Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.

Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.

Cum poate fi tratat perfecționismul?

Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.

Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.

Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.

Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.

“Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa, potrivit comunicatului emis de Asociația Română de Hipnoză.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni, explică Asociația Română de Hipnoză.

actual, media, util

Expoziția „Între Ape” deschide dialogul despre relația pe care o ai cu apele

Lasă un comentariu

Expoziția „Între Ape” deschide dialogul despre relația pe care o avem cu apele. Vernisajul expoziției va avea loc pe 17 octombrie, de la ora 18:00, la HEI – House of European Institutes din Timișoara, arată un comunicat.

În ultimele decenii, creșterea temperaturilor a provocat efecte în lanț ale inundațiilor, secetelor, epuizării acviferelor, contaminării apelor subterane și acidificării oceanelor. Deși există o multitudine de inițiative sociale și guvernamentale care luptă pentru protejarea, extinderea, adaptarea și menținerea ecosistemelor hidrologice, arta poate evidenția mai bine decât oricare alt mod de comunicare relația oamenilor cu apa. Abordând-o ca pe un bun comun, arta contracarează perspectiva conform căreia apa este o resursă nesfârșită pentru exploatare și comodificare.

House of European Institutes din Timișoara creează spațiu de reflecție și împărtășire de cunoștințe pe tema care s-a remarcat pe parcursul anului 2024. Pe de o parte, organizațiile implicate în HEI au desfășurat proiectul multi-rezidențial Flowing Streams, o serie de rezidențe pentru artiști și practicieni, în localități rurale și semi-rurale din România, explorând interconexiunea dintre apă, pământ și viață. Pe de altă parte, echipa a remarcat o serie impresionantă de proiecte independente, realizate de alți operatori culturali, care vorbesc despre relația culturală, socială și economică a oamenilor cu apa, întreprinse de-a lungul anului 2024. Însemnătatea unei astfel de sincronizări neplanificate nu a trecut neobservată, astfel încât HEI a creat un context pentru reunirea acestor cercetări artistice într-o expoziție care va avea loc între 17 octombrie și 10 noiembrie în spațiul House of European Institutes din Bastion 1, la Timișoara. Expoziția se deschide publicului pe data de 17 octombrie, de la ora 18:00, cu un tur ghidat de curatoarea Adelina Luft.

Rezultatele proiectului Flowing Streams sunt unul dintre pilonii acestei expoziții. Oglindirea dintre metodologia și mentalitățile echipei internaționale de artiști din acest proiect și grupurile de artiști și cercetători din celelalte proiecte reunite au constituit în fond baza conceptuală a expoziției Între Ape. 

Stabilind legături între șapte artiști internaționali și șapte organizații din România care își desfășoară activitatea în mediul rural, Flowing Streams a creat punți între propunerile artistice și lumea rurală, între practicienii europeni și organizațiile locale și între condițiile hidrologice existente și posibilitățile viitoare de restabilire a relațiilor dintre oameni și apă. Voci, abordări și practici multiple s-au reunit sub umbrela proiectului pentru a adăuga straturi nuanțate la o conversație importantă care preocupă din ce în ce mai mulți artiști și cercetători din lumea întreagă.

Dezvoltat și implementat de Asociația Developing Art, proiectul Despre ploi, râuri, șuvoaie… se alătură inițiativelor artistice care abordează interdisciplinar studiul asupra apelor, în contextul schimbărilor climatice din ce în ce mai apăsătoare. Articulate în urma rezidențelor din Delta Dunării și din Valea Jiului la care echipa de proiect a luat parte, lucrările rezultate concretizează începutul unor cercetări personale despre puterile paliative, de curățare și magice ale apelor curgătoare. Proiectul „Despre Ploi, Râuri, Șuvoaie…” este reprezentat în cadrul expoziției Între Ape prin lucrări semnate de Alina Ușurelu, Rucsandra Pop, Georgiana Vlahbei și Lala Misosniky.

 AfterLand este un proiect de cercetare artistică cu accent pe sustenabilitatea socială și ecologică a Deltei Dunării, având însă, la rândul său, o deschidere internațională, prin echipa de șapte artiști din întreaga lume reuniți în proiect, specialiști în creația interdisciplinară, ale căror practici se apleacă asupra ecologiei apei, în multiplele sale oglindiri sociale, economice și culturale. Realizat de asociația Qolony – Colonia pentru Artă și Știință proiectul aduce în discuție și evaluează critic potențialul de a cataliza schimbarea socială printr-o abordare integrată artă-știință. Abordând dimensiunea ecologică a apei și a pământului, AfterLand pledează pentru un viitor durabil și sustenabil, unde empatia și bunăvoința dintre oameni și speciile mai -mult-decat-umane sunt cuvinte cheie. AfterLand este reprezentat în cadrul expoziției Între Ape prin lucrările Floriamei Cândea (RO).

Nu în ultimul rând, Între Ape oferă o nouă platformă de diseminare pentru rezultatele proiectului Smart River Cluster, dezvoltat de CUCA (Centrul Cultural Cârțișoara), sub egida Fundației DALA. Acesta a fost un efort colectiv al unui grup de instituții de cercetare, universități, asociații profesionale și experți independenți, pentru a elabora o soluție tehnică de protejare a satelor și comunelor din Țara Făgărașului împotriva inundațiilor, prin soluții bazate pe natură. Proiectul a propus, de asemenea, un plan de gestionare al ecosistemelor de apă și terestre, oferind un set de recomandări pentru autoritățile locale, regionale și centrale. Într-un context în care arta se sprijină din ce în ce mai mult pe știință în explorările sale, proiectul cu precădere științific Smart River Cluster își dezvăluie valența artistică  în cadrul expoziției Între Ape.

Curatoarea expoziției, Adelina Luft, și-a format și dezvoltat practica în Yogyakarta (Indonezia) de-a lungul unei linii de gândire decoloniale și a unor forme de lucru care susțin colaborarea, procesele și interdisciplinaritatea. Proiectele ei adresează interdependențele umane-nonumane, relația cu pământul, practici reziliente și de rezistență, precum și modalități de autodeterminare a unei poziții curatoriale situate în relație cu structurile de putere instituționale. Din 2021 este stabilită la București unde a curatoriat și inițiat diverse proiecte. În 2023 a fost co-curatoare la Biennale Jogja 17 „TITEN: Embodied Knowledges, Shifting Grounds”. Adelina face parte din asociația tranzit.ro/București și lucrează cu și de la Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață.

            Inițiativele prezentate la Între Ape reprezintă doar o parte dintr-o multitudine de astfel de proiecte din România, demersuri care au fost meticulos colectate de Rucsandra Pop și transformate într-un segment de sine stătător în cadrul expoziției. Ele constituie începutul unei cartografieri continue a practicilor existente sau imaginate legate de apă, ca modalități de recuperare a naturii socio-culturale a apelor, a situării și relaționării lor particulare.

            Expoziția va fi deschisă între 17 octombrie și 10 noiembrie, între orele 16:00 și 20:00 (de miercuri până vineri) și între orele 14:00 și 20:00 (sâmbătă și duminică). În zilele de luni și marți, spațiul expozițional este închis.

actual, media, util

Culoarea Rodiei – Centenarul Serghei Parajanov la București

Lasă un comentariu

Culoarea Rodiei – Centenarul Serghei Parajanov, sarbatorit la UNATC I.L. Caragiale, Apollo 111 Teatrul & Clubul si Centrul Cultural Armean, intre 10 si 13 octombrie, arată un comunicat.

„In templul cinematografiei exista imagini, lumina si realitate. Sergei Parajanov a fost maestrul acelui templu.” – Jean-Luc Godard

Anul acesta, cu ocazia Zilei limbii, alfabetului si culturii armene, celebram centenarul unuia dintre cei mai influenti cineasti ai secolului XX, Serghei Parajanov, un vizionar a carui arta a redefinit granitele cinematografiei. Cu filme de o frumusete poetica si profunda, precum The Color of Pomegranates si Shadows of Forgotten Ancestors, Parajanov a captivat imaginatia unor nume uriase ale artei cinematografice precum Fellini, Tarkovsky, Godard si Antonioni. Cel putin patru tari – Armenia, Georgia, Ucraina si Rusia – il revendica, iar regizori de renume din Statele Unite pana in Iran, designeri de moda din New York pana in Brazilia, laureati ai Premiului Pulitzer si muzicieni celebri precum Madonna si Lady Gaga au creat opere inspirate de acest autor genial.

Lucrarile sale indraznete, ce transcend barierele nationale si culturale, au adus un omagiu miturilor si traditiilor din Armenia, Georgia si Ucraina, devenind surse de inspiratie pentru artisti din intreaga lume. Cu toate acestea, Parajanov a fost constant persecutat de regimul sovietic, cenzurat, arestat si inchis de mai multe ori. In pofida tuturor obstacolelor, arta sa a ramas libera, iar filmele sale au devenit adevarate opere de referinta in istoria cinema-ului mondial.

Cu prilejul centenarului Parajanov, publicul cinefil este invitat la un eveniment memorabil, care va aduce in prim-plan filmele sale restaurate, ateliere creative, discutii despre viata si opera sa si o petrecere de incheiere, intre 10 si 13 octombrie, la Sala de Cinema UNATC I.L. Caragiale, Apollo 111 Teatrul & Clubul si Centrul Cultural Armean.

Intrarea la toate filmele si activitatile este libera. Rezervari la filme si ateliere, pe Eventbook: https://eventbook.ro/festival/centenarul-serghei-parajanov

PROGRAM

Joi, 10 octombrie

  • 19:30: Ukrainskaya rapsodiya @ Sala de cinema UNATC – Descoperiti primul film important al lui Parajanov, un amestec emotionant de poezie, muzica si istorie.
  • 20:00: Shadows of Forgotten Ancestors @ Apollo 111 Teatrul – Proiectia va fi urmata de scurtmetrajul Hakob Hovnatanyan, o explorare a vietii culturale din Tbilisiul secolului al XIX-lea.

Vineri, 11 octombrie

  • 17:00: The Color of Pomegranates @ Sala de cinema UNATC – Proiectia va fi precedata de o prezentare despre Parajanov si cinematografia sa, sustinuta de Artsvi Bakhchinyan, cercetator armean de film si filolog.
  • 19:30: Shadows of Forgotten Ancestors @ Sala de cinema UNATC – O drama epica despre dragoste si pierdere in pitorescul cadru al Carpatilor.
  • 20:00: The Color of Pomegranates @ Apollo 111 Teatrul – Un film considerat de critici una dintre cele mai inovatoare opere cinematografice din toate timpurile.

Sambata, 12 octombrie

  • 13:00: Atelier de colaje @ UNATC – Sustinut de Bucharest Collage Collective, acest atelier aduce un omagiu stilului artistic al lui Parajanov, renumit pentru colajele sale fascinante, pornind de la imagini din filmele sale.
  • 15:30: The Legend of Suram Fortress @ UNATC – O poveste legendara, plina de simbolism si mister, despre sacrificiu si destin.
  • 18:30: Ashik Kerib @ UNATC – O proiectie speciala, precedata de lansarea cartii cineastei Armine Vosganian – „Ritualul ca estetica narativa in filmul lui Parajanov.”

Duminica, 13 octombrie

  • 13:00: Atelier de colaje @ Centrul Cultural Armean – O sesiune interactiva, in cadrul careia participantii vor crea lucrari inspirate din opera lui Parajanov.
  • 15:00: Proiectie de scurtmetraje @ Centrul Cultural Armean – The Color of Armenian Land si Hakob Hovnatanyan, urmate de o discutie despre viata si opera cineastului, cu Armine Vosganian, Victor Morozov si altii.
  • 21:30: Color of Pomegranates Party @ Apollo 111 Club – Incheiem weekendul cu un party vibrant, ce include video mapping inspirat din filmul The Color of Pomegranates (realizat de artistul digital Adistu), muzica oferita de Miko Baghdasarian si Ligia Kesisian. Dress code: rosu-rodie.

Eveniment Facebook Centenarul Parajanov: https://fb.me/e/CcqUj6sW0

Eveniment Facebook Color of Pomegranates Party: https://fb.me/e/Ec3Sv1YZs

Centrul Cultural Armean: Pagina Facebook & Pagina Instagram

Evenimentul este organizat de Uniunea Armenilor din Romania, prin Centrul Cultural Armean din Bucuresti. Parteneri: Ambasada Republicii Armenia in Romania, Festivalul Strada Armeneasca, UNATC I. L. Caragiale, Cinema Foundation of Armenia, Georgian National Film Center, Sergei Parajanov Museum, Apollo 111.

Pentru mai multe detalii, va rugam contactati: ligia.kesisian@centrularmean.ro – Ligia Kesisian | 0733.02.62.12