Arhive categorii: actual

informatii, stiri, premii de poezie

Amos Oz la Ateneul Român

La invitaţia Editurii Humanitas Fiction şi a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni, va fi prezent la Bucureşti, în perioada 27–28 februarie 2012. Luni, 27 februarie, ora 18,30 la Ateneul Român, va avea loc conferinţa Amos Oz în dialog cu Gabriel Liiceanu
Biletele vor fi puse in vanzare marţi, 21 februarie, la casa de bilete a Filarmonicii „George Enescu”
Seria nouă a Conferinţelor Ateneului Român a fost inaugurată în luna septembrie a anului 2011 prin prezenţa la Bucureşti a Hertei Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.
Marţi, 28 februarie, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti. Festivitatea de decernare se va desfăşura în Sala „Constantin Stoicescu” a Palatului Facultatii de Drept (Bd. Mihail Kogalniceanu nr. 36–46). In aceeasi zi, la ora 17.00, la Libraria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) va fi lansata seria de autor „Amos Oz” a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele Odihna desavarsita, Cutia neagra, Cum sa lecuiesti un fanatic, Rime despre viata si moarte, Poveste despre dragoste si intuneric si Scene de viata campestra. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Parvulescu si Denisa Comanescu.
Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi prozatori şi eseişti israelieni, s-a născut la Ierusalim în 1939, într-o familie de cărturari şi profesori, originară din Polonia şi Rusia. Figura tutelară a familiei, aşa cum apare în cunoscutul său roman autobiografic de mai târziu, „Poveste despre dragoste şi întuneric”, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit în Palestina la începutul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoaşterii sociale şi intelectuale – o stradă din Ierusalim îi poartă numele, în timp ce scrierile lui sunt de referinţă în bibliografia iudaismului. Părinţii lui Amos vor avea însă un alt destin: tatăl lui, Yehuda Arieh Klausner, deşi studiase literatura şi istoria în Polonia, cunoştea 17 limbi şi avea o cultură vastă, va rămâne în umbra unchiului său, fiind nevoit să accepte un post modest de bibliotecar, în timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivată, de o sensibilitate aparte, purtând în suflet nostalgia Europei, va ceda în faţa greutăţilor şi a lipsurilor vieţii de emigrant şi se va sinucide când Amos împlinea vârsta de 12 ani.
În 1954, la 15 ani, adolescentul fragil şi crescut printre cărţi se răzvrăteşte împotriva tatălui şi părăseşte Ierusalimul. Se stabileşte în kibbutzul Hulda, unde îşi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publică primele povestiri în revista literară Keshet, cu puţin timp înainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului să studieze filozofia şi literatura la Universitatea din Ierusalim. În 1967 luptă în Războiul de Şase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur.
După absolvirea Facultăţii de Filozofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura şi predă la liceul local timp de 25 de ani, până în 1986, când se mută împreună cu soţia şi fiul său în oraşul Arad, pe ţărmul Mării Moarte.
De-a lungul timpului Amos Oz a fost invitat al unor prestigioase instituţii de învăţământ superior precum Colegiul St. Cross, Oxford (1969-1970), Universitatea Ebraică din Ierusalim (1975, 1990) şi Colegiul Colorado Springs (1984-1985) din S.U.A. Din 1987, Amos Oz predă literatura ebraică la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva.
În 1991 Amos Oz devine membru al Academiei de Limbă Ebraică din Israel.
Scriitorului israelian i-au fost acordate până în prezent zece titluri Doctor Honoris Causa din partea: Hebrew Union College – Cincinnati, Ohio şi Ierusalem (1988), Colegiul Western New England din Springfield, S.U.A. (1988), Universitatea din Tel Aviv, Israel (1992), Universitatea Brandeis, S.U.A. (1998), Seminarul Teologic Evreiesc din New York, S.U.A. (2006), Universitatea Ebraică din Ierusalim, Israel (2006), Institutul Weizmann din Rehovot, Israel (2006), Universitatea din Anvers, Belgia (2008), Universitatea pentru Străini din Siena, Italia (2010), Universitatea din Melbourne, Australia (2011).
Din 1965 până în prezent Amos Oz a publicat 35 de cărţi, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri şi nuvele, cărţi pentru copii şi nouă volume care cuprind eseuri şi articole.
Cărţile lui Amos Oz au fost traduse în 42 de limbi, în 43 de ţări.
Printre numeroasele distincţii primite de autor se numără: Premiul Păcii (Germania, 1992), Premiul Israel pentru Literatură (1998), Marele Premiu Ovidius (România, 2004), Premiul Catalonia pentru Literatură (2004), Premiul Grinzane Cavour (Italia, 2007) şi Premiul Heinrich Heine (Germania, 2008).
Amos Oz a mai fost în România în anul 2004, când a primit Premiul Ovidius la Festivalul „Zile şi Nopţi de Literatură”, organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Amos Oz, care a participat şi la ediţia din 2003 a festivalului organizat de Uniunea Scriitorilor, a descris, în 2004, experienţele din România drept foarte emoţionante.

La invitaţia Editurii Humanitas Fiction şi a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni, va fi prezent la Bucureşti, în perioada 27–28 februarie 2012. Luni, 27 februarie, ora 18,30 la Ateneul Român, va avea loc conferinţa Amos Oz în dialog cu Gabriel Liiceanu

Biletele vor fi puse in vanzare marţi, 21 februarie, la casa de bilete a Filarmonicii „George Enescu”

Seria nouă a Conferinţelor Ateneului Român a fost inaugurată în luna septembrie a anului 2011 prin prezenţa la Bucureşti a Hertei Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.

Marţi, 28 februarie, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti. Festivitatea de decernare se va desfăşura în Sala „Constantin Stoicescu” a Palatului Facultatii de Drept (Bd. Mihail Kogalniceanu nr. 36–46). In aceeasi zi, la ora 17.00, la Libraria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) va fi lansata seria de autor „Amos Oz” a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele Odihna desavarsita, Cutia neagra, Cum sa lecuiesti un fanatic, Rime despre viata si moarte, Poveste despre dragoste si intuneric si Scene de viata campestra. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Parvulescu si Denisa Comanescu. Continuă lectura Amos Oz la Ateneul Român

Poeţi din Banat la Ziua Îndrăgostiţilor de poezie de la Timişoara

brumarEditura Brumar şi Muzeul de Artă din Timişoara vă invită marţi, 14 februarie, ora 17, la Sala Barocă a muzeului, la un eveniment aparte: ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR DE POEZIE.
Cu acest prilej va avea loc lansarea cărţii POEŢI DIN BANAT. CELE MAI FRUMOASE POEZII. Antologie de Marian Oprea şi un recital poetic al mai multor scriitori antologaţi în volum.


POEŢI DIN BANAT. CELE MAI FRUMOASE POEZII adună, în peste 300 de pagini, prefaţate de criticul Ion Pop, 55 de poeţi: Gheorghe Azap, Levente Balint, Gheorghe Bălan, Mircea Bârsilă, Adrian Bodnaru, Ionel Bota,  Constantin Brânduşoiu, Eugen Bunaru, Ilie Chelariu, Ion Chichere, Ion Cocora, Simona Constantinovici, Tudor Creţu, Adrian Derlea, Simona-Grazia Dima, Octavian Doclin, Francisc Doda, Eugen Dorcescu, Traian Dorgoşan, Nicoleta Douca, Anghel Dumbrăveanu, Ioan Flora, Şerban Foarţă, Adriana Tudor Gâtan, Sorin Gârjan, Petru Ilieşu, Borco Ilin, George Lână, Vasile Mitu, Ion Monoran, Olga Neagu, Marian Oprea, Sabin Opreanu, Ioan Palici, Duşan Petrovici, Traian Pop Traian, Nicolae Popa, Gheorghe Pruncuţ, Liubiţa Raichici, Daniela Raţiu, Monica Rohan, Iacob Roman, Dan Emilian Roşca, Liana Sabău, Costel Stancu, Moni Stănilă, Petre Stoica, Viorel Suciu, Ioan George Şeitan, Robert Şerban, Ana Ştefănescu, Pavel Şuşară, Gabriel Timoceanu, Marcel Tolcea, Damian Ureche.

Ion Buzu la Republica

buzuLa Chisinau continua intalnirile Republica de la Biblioteca Nationala. Ion Buzu este invitatul de vineri, 10 februarie de la ora 18.00. Buzu este unul dintre cei mai surprinzatori autori tineri care se manifesta in limba romana. Ceea ce surprinde, dincolo de plasticitatea limbajului (specifica oricarui tanar talentat) este o neasteptata senzatie de coerenta pe care lumea sa poetica o degaja.

Cenaclul coordonat de Sandu Vakulovski si Moni Stanila va continua pe 24 februarie cu o editie pentru care programarea spune Victor Țvetov/Neaga.

Praful de pe masă

Lasă-i pe ei să scrie, lasă-i să ia toate premiile de la toate concursurile literare,
lasă-i să fie publicaţi în peste 1000 de exemplare,
lasă-i să cîştige de fiecare dată
şi să-şi păstreze pielea feţei fără vreo încreţitură a agoniei absurdităţii.
Nu te forţa,
lasă să crească în tine,
pînă cînd hainele ţi se vor zdrenţui muncind în cîmp,
pînă cînd pielea de pe braţe ţi se va înnegri de la soare,
pînă praful se va aşterne pe masă,
pînă te alegi cu defecţiuni la creier
şi rămîi blocat în acelaşi loc ani întregi,
pînă devii cineva privat de propria substanţă,
ca un ou în care nu ştii unde s-a făcut o gaură şi s-a scurs tot,
dar ai grijă să păstrezi aparenţele,
să stai întins ca un animal,
pînă se adună musculiţe şi ţînţari în jurul tău şi nu mai reuşeşti să scapi de ele,
pînă vei fi dus într-un subsol şi vei fi lovit cu barosul în creştet
şi carnea ta de tineret va fi trimisă la caremez, pegas şi chiar la fabrica de salamuri din Drăsliceni,
dar ai grijă să păstrezi aparenţele,
că lucrurile decurg cum trebuie
şi eşti ok,
şi nici un sentiment serios de alienare nu te bîntuie,
şi numai atunci cînd simţi că aluneci,
că nu o mai poţi ţine în tine,
iar ţînţarii şi musculiţele au luat-o razna cu totul,
atunci ia-ţi carnetul şi pixul
şi pariază,
poate că praful ăla de pe masă e mai norocos decît crezi.

din egophobia

Note dupa ultima ciocnire cu gandirea securista

Asa cum banuiam, gandirea securista nu se oboseste sa inteleaga din limba romana decat virgulele. Si le interpreteaza dupa cum are chef. Evident, îi scapă din vedere că nu există nicio interpretare unică pentru un text, însă încearcă să compenseze prin aroganţă şi… „forţare”.

Se da fragmentul din „cartea Alcool” de Ion Muresan:

„E rău.

Şi doar speranţa că mâine va fi şi mai rău

ne ţine-n viaţă.

Însă noi,

sperăm cu o aşa putere

încât deodată mâine este azi

şi este foarte rău.

Însă noi,

cu-o ultimă putere mai sperăm o dată.”

untitled

Ceea ce nu vrea să înţeleagă gânditorul, preferând mici enăchisme este că, în afara lui, nimeni nu a acuzat pe nimeni de agramatism. Dincolo de fantezia sa, lucrurile sunt mult mai simple.
Nu avem nevoie să ne prefacem că ştim în stil securist că „Mureşan a vrut, aici, să taie de două ori”. Ca toate metodele securiste, nici aceasta nu rezolvă o simplă problemă gramaticală.
Oricâtă „forţare creativă a gramaticii operată de două ori” şi-ar dori, în limitarea sa, să vadă comentatorul pasionat probabil de forţări, în situaţia descrisă de el, virgula tot între subiect şi predicat rămâne.
O greşeală? mai degrabă o nouă exhibiţie ratată a gândirii securiste.

Rezolvarea ar putea sta în omofonia formei de plural a adjectivului „nou” cu forma de plural a persoanei I pentru pronumele personal. Şi nimic nu mai este forţat, cum şi-ar dori creativitatea securistă.
Aceasta nu este o lecţie de gramatică, ci una de lectură a poeziei. În text sunt toate mărcile care suţin opoziţia vechi-nou. Ca să fie mai clar, am rezolvat pentru mine exerciţiul poetic într-o „secţiune vocală”. Pe scurt, sperăm pentru că suntem noi, nu vechi.
Încearcă să citeşti
„Însă TINERI,
sperăm cu o aşa putere
încât deodată mâine este azi”
nou=tanar
si ai sa vezi ca nu mai ai virgula intre subiect si predicat si nici nu mai este nevoie de „fortare”. Ca orice om provenit dintr-o galerie de fotbal, prefer eleganţa împotriva oricărei forţări cu aer securist.
Virgulele mele lipsa sunt urmele rosii de pe coapsele servitoarei din poemul lui Bogza, gândire securistă. Pentru mine rămâi doar una din cutiile cu pudră şi „lingeria”, pomenite în acelaşi poem.

Mai Utilizează Internet Explorer, gândire securistă şi pe urmă mai vorbim.

Deşi gândirea securistă continuă să mintă şi să exagereze, am reuşit să disting un mecanism simplu care demontează fantasmele acestei erori de gândire cultivate cu spor.

Mimând dialogul, gândirea securistă nu răspunde niciodată la ce îi spui, limitându-se la deformarea şi interpretarea rău-voitoare a lucrurilor pe care le aude la tine.

Din fericire, ca orice tâmpenie… gândirea securistă se anulează de la sine. Şi rămâne ceea ce a fost întotdeauna: gargară. Ea nu este nici rea, nici bună, pentru că lucrează la limita inconştienţei.

Pentru mine este destul de simplu: atunci când cineva recurge la enachismul de a-mi explica ce am vrut eu să spun, ştiu că am de-a face cu un rudiment de gândire securistă. Iar singurul ei scop este aruncarea de perdele de fum pentru instigarea celor cărora li se adresează.

Acestea fiind spuse, Gândirea securistă este pentru mine un studiu de caz încheiat concluziile fiind următoarele:

Moarte vie a literaturii – la Multe Utilizari de Internet Explorer!

Deja clasica întrebare „Mai Utilizezi Internet Explorer?” este singurul răspuns pe care îl mai merită micile figuri moraliste preocupate cu impunerea morţii vii a literaturii. Îi ştiţi. Numele lor este acoperit de clişee şi etichete cu pretenţii valorizante:

Sunt cei care vor duce gravi degetul la gură de câte ori sunt întrebaţi „de ce vă faceţi armata de morţi”?

Sunt cei care vor vorbi la infinit despre orice altceva decât îi întrebi.

Sunt cei care se auto-definesc drept responsabili cu figurile şi limbile apăsat naţionale şi care nu au văzut decât ordinea ghilimele, semnul întrebării mai sus.

Sunt cei care vă vor vorbi mai ales despre morţi, ca în filmele cu armatele secrete, numai pentru că morţii nu îi pot contrazice.

Sunt cei care se prefac atenţi şi, vorbesc exact pe lângă orice subiect despre propriile lor „principii” gata să garanteze că sunt principiile morţilor pe care îi reprezintă.

Sunt cei care invocă valoarea de dincolo de orice prezenţă.

Sunt cei care pretind că ştiu mai bine decât tine ce ai vrut să spui tu.

Tocmai pentru a nu mai pierde timpul cu falsele dezvăluiri şi vânători de vrăjitoare pe care le pretind aceste persoane în calitate de morţi vii ale literaturii o să iau o pauză de la jocurile lor inepte. Numele lor este gândire securistă şi mai au încă mai Mult, Mult, foarte Mult de Utilizat Internet Explorer. Din păcate nu mai este vorba despre browserul meu aici.

Ceea ce, din moment ce ai ajuns la capatul acestei urări, oferi împreună cu mine.