Arhive categorii: actual

informatii, stiri, premii de poezie

Ierburi de leac- ultima saptamana la MTR

Ierburi de leac
Expozitie Mariana Gheorghiu-Badeni
7 iulie – 7 august, sala Irina Nicolau

„Ierburi de leac”… adunate in chivoturi si apoi brodate cu fire pretioase mai pot fi vazute pana pe 7 august in sala Irina Nicolau de la Muzeul National al Taranului Roman. Un caier al frumosului este rasucit din risipa naturii. Mariana Gheorghiu aduce de la Cluj, dupa un traseu scandinav, o ampla expozitie de obiect-broderie in fibre si materii vegetale, ansamblu premiat de Uniunea Artistilor Plastici in 2006. Este un univers uimitor al resacralizarii vestigiilor gospodariei rustice in artele fibrei si prin ingeniosul reasamblaj al artei obiectuale.

O mare timida, frematatoare si dextera, s-a cuibarit sub scutul frumosului gasit in risipa naturii. Incepand prin a-si transfigura umila camaruta prin alcatuiri obiectual-vegetale, Mariana Gheorghiu-Badeni a scapat relativ tarziu din asperitatile vietii pentru a rodi in caminul artei. Persoana balaie a artistei, cu cap de spiridus al fanetii, imbracata in camesoi brodat, ar fi trebuit sa se intalneasca la timp cu Irina Nicolau, moasa spiritului nastrusnic de la Muzeul Taranului Roman. Le desparteau, ca varsta, doar un an si o primavara. Iar din 3 iulie numaram, din pacate, noua veri de la denumirea excelentei sali de expozitie „Irina Nicolau”, in memoria celei care s-ar fi bucurat acum de etalarea „Ierburilor de leac” dinspre Badenii Cotnarilor. Amintirile din gradina (pernute cu plante uscate, prinse in plasa de ciorap si brodate apoi somptuos) sau Cadelnitele din colaci de fan l-ar fi narcotizat si pe scriitorul Frantei profunde, Jean Giono.

Curator Aurelia Mocanu

Expozitia poate fi vizitata de marti pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00.

Mediafax: Poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu a murit

Joyce si Kafka sunt mai putin singuri pe lumea cealalta, noi mai singuri pe asta:

„Mircea Ivănescu, unul dintre cei mai importanţi poeţi români, un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est, a murit joi, la Sibiu, în urma unei lungi suferinţe, informează editura Cartea Românească.

Mircea Ivănescu, născut pe 26 martie 1931, a contribuit esenţial la recuperarea narativităţii în poezia autohtonă din a doua jumătate a anilor ’60 şi din anii ’70.

Multiplu premiat pentru poezia şi traducerile sale, Mircea Ivănescu a fost propus, în 1999, pentru premiul Nobel pentru literatură, de către Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România, la solicitarea Comitetului Nobel al Academiei Suedeze.

Ivănescu este cunoscut ca scriitor, eseist şi traducător. Printre volumele publicate de el se numără „Poeme nouă” (Cartea Românească, 1983), „Alte poeme nouă” (Cartea Românească, 1986), „Versuri vechi, nouă” (Eminescu, 1988), „Poeme alese” (1966-1989), „Poeme vechi, nouă” (Cartea Românească, 1989), „Versuri” (Eminescu, 1996).

Miercuri, Mircea Ivănescu a fost nominalizat la premiile Prometheus pentru Opera Omnia pe 2011, la secţiunea Literatură.”

Doua expozitii despre lectura si scris

Lectura si scrisul au ajuns la muzeu. Din fericire este vorba despre două proiecte inedite care merită văzute în Bucureşti.

La Muzeul Naţional de Artă Contemporană poate fi văzută până pe 28 august 2011 expoziţia „ANDRÉ KERTÉSZ L’intime plaisir de lire” anunţă modernism.ro.

Expoziţie realizată de Jeu de Paume Paris şi Mediateca de arhitectură şi patrimoniu a Ministerului Culturii şi Comunicaţiei din Franţa, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Tema lecturii: Fie că se află într-o gradină, autobuz, o cafenea, o bibliotecă sau un salon, pe o terasă sau în pat, la şcoală sau la război, în picioare, aşezat sau culcat, cititorul este peste tot: într-un alt univers şi într-un timp care nu este cel prezent. El se află în interiorul lecturii sale, în gândurile sale, în ceea ce află, în ceea ce simte, într-o altă lume, reală sau imaginară.   Acest decalaj spaţial şi temporar, afectiv şi spiritual a fost fotografiat de André Kertész, cu înţelegerea iniţiatului. A făcut-o cu blândeţe, fără să interfereze sau să perturbe cititorul pe care-l cunoştea atât de bine. Astfel, şi noi, datorită lui, împărtăşim plăcerea intimă de a citi şi de a vedea imagini. De a fi informaţi, de a şti, de a gusta cuvintele, de a călători, de a ne simţi legaţi de necunoscut sau de prieteni, de a aprecia emoţiile, sentimentele inedite, de a descoperi noutatea.   Expoziţia de faţă reuneşte o selecţie de fotografii din colecţia Mediatecii de arhitectură şi patrimoniu a Ministerului Culturii şi Comunicaţiei din Franţa.

Născut în 1894 la Budapesta, André Kertész a realizat primul său clişeu în 1912. După război, se instalează în 1925 la Paris unde descoperă plăcerea plimbărilor pe străzi şi a rătăcirilor pe malul Senei. La Montpartnasse regăseşte artişti maghiari şi întâlneşte numeroase personalităţi literare şi artistice (Mondrian, Chagall, Zadkine, Foujita, Colette etc…). Cronicar al vieţii cotidiene, el descrie cu profunzime momentele cele mai banale ale vieţii. În culmea carierei sale se hotărăşte să plece la New York în 1936, semnând un contract cu agenţia Keystone.

Printre numeroasele publicaţii care îi sunt dedicate menţionăm: Soixante ans de photographie 1912-1972 / Șaizeci de ani de fotografie, J’aime Paris / Iubesc Parisul (1974), Distorsions / Distorsiuni (1976), Hungarian Memories / Memorii maghiare (1982). Locuieşte din ce în ce mai mult în Franţa şi în 1984 donează Statului francez (Patrimoniul fotografic) toate negativele şi documentaţia personală. Moare la New York în 1985.   Clasic printre clasici, maestru pentru mulţi dintre colegii săi, André Kertész este o figură majoră pentru istoria fotografiei. Sinteză a unei etici şi a unei estetici, opera sa recuperează sau precedă diferite curente ale avangardei, rămânând în acelaşi timp ataşat de valorile umaniste.

Instrumente de scris din secolele XVIII-XX reunite la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” Târgovişte, Complexul Muzeal Naţional ”Moldova” Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Muzeul de Istorie a Evreilor din România ”Şef Rabin Dr. Moses Rosen”, Colecţia muzeală a Episcopiei Armeano-Gregoriene din România a organizat expoziţia ”În memoria timpului, instrumente în arta scrisului”.
Expoziţia urmăreşte să aducă în atenţia publicului vizitator instrumente de scris, celebre prin faptul că au aparţinut unor personalităţi importante din viaţa politică, socială şi culturală românească, sau reprezintă piese de excepţie pentru epoca lor. Continuă lectura Doua expozitii despre lectura si scris

Ore de Experiment in Green III

19 iulie, ora 21.30
Green Hours 22 jazz-café presents:

Ore de Experiment in Green III!
A FLY IN YOUR COFFIN

o proiecţie a 6 filme scurte de
Ioana Ionescu – aka CILDUS
pe muzici semnate
Velvet Underground, Mircea Tiberian, Chris Dahlgren, Maurice de Martin, Prodigy, Funkstar Deluxe, Bob Marley & more !!!
&
o aprofundare (cercetare temeinica !!!)
a poemelor lui Ioan Es. Pop

privim-ascultăm-citim-recităm/RECITATI!!!
EXPERIMENTăM!

Un nou proiect din cadrul unei serii perseverente de evenimente pe care Green Hours doreste sa le dedice experimentului in arta

intrare: INVESTING in EXPERIMENT – 5 lei