Arhive categorii: actual

informatii, stiri, premii de poezie

Balaton poem (cu notitze)

pana duminica facem poezii la Balaton

de fapt traducem. de fapt corectam traduceri.

Dan si Diana sunt cei mai cuminti poeti cu care m-am plimbat pe undeva
ton semiton se intrec intre ei care e mai cuminte la Balaton.

azi a fost a doua zi de atelier. traducem trei poeti din ro si trei poeti din hu prin engleza dar
mai mult prin traducerile pe care Noemi (László) le-a facut de-acasa din romana in maghiara si invers.

azi erau niste oameni atarnati din cer. S-au invartit un pic cu parapantele inceeeet inceeet
si au disparut.

„O sa fiu ca mierea in fagure
Llichid la temperatura
camerei, sa nu-ti fie mila.
Sa te lipesti la perete cand imi dau drumul.

O sa fiu ca banii falsi
La ultraviolete n-o sa-mi vezi semnele
pe care trebuia sa-l ascunda prin colturile mele
vreun angajat constiincios al bancii.

Asa se misca sufletul. O coloana fara sfarsit
Din mana in mana, din carne in fier, ranjind,
ma schimb din forma in amorf si invers
intins pe paine cu unt si luat acasa.

Avem un raspuns, nu? sau cum?
Sunt atat cat vreti sa ma folositi
recunosc. Sunt gata
capcanele cu care tradez pe toata lumea”

e din poemul lui Adam Mestyan.

Poeticile 2009

poeticile relaționale

direcții

fundamentări

1. casa de poezie- structura, rețea, (tu- interior).

Ca și titlurile de nobiliare poezia este folosită în foarte multe situații nelegitime. Și orice încercare de a selecta sau interzice aceste utilizări abuzive este o luptă cu morile de vânt. De fapt fiecare dintre aceste funcționări ale poeziei se autoreglează. O casă de poezie este legitimată și rezistă atâta timp cât conceptele pe care le propune sunt valabile.

2. poeticile cotidianului- eveniment, (eu- exterior). 2005-

Ca eveniment, poeticile cotidianului se desfășoară săptămânal. Ziua tradițională în care sunt programate întâlnirile poeticilor este joia. În funcție de context ziua poeticilor se poate muta în orice altă zi a săptămânii.

Regula primară a poeticilor cotidianului include invitația la expunerea discursului poetic și întrebările adresate invitaților. (unde : a, b)

formulari

a) corpuri românești- organizări, asumari, etic, (eu- subiectivitati) – literaturi în mișcare. 2005-2009

Primele 9 sezoane ale poeticilor cotidianului au conturat conceptul literaturilor în mișcare. Este vorba despre o expunere a dezvoltării poeticilor personale în perspectivă dublă estetică și biografică.

b) corpuri românești- fetiș, instrument, contextualizare, poetic, (tu- obiectivare) - republica poetica. 2009-

Începând cu sezonul X al poeticilor (octombrie-decembrie 2009) conceptul de organizare al poeticilor cotidianului este republica poetica. Formula întâlnirilor se schimbă dublând expunerea poeticilor cu o demonstrație pe viu a puterii pe care diferite poetici pot să o exercite astăzi.

Chestionar poeticile cotidianului

1. Care a fost cea mai neașteptată reacție pe care ai avut-o de la un cititor?

2. Cum ai vrea să nu fie interpretat scrisul tau?

3. Cu ce scriitor nu ai vrea sub nicio formă să fii confundat? De ce?

4. Unde crezi că este cel mai bine să fie citit ceea ce scrii?

5. Dacă ai fi doar un cititor, ce ai cr

ede despre ceea ce scrii tu?

6. Ce s-a schimbat la scrisul tau de la prima publicare la cele ulterioare? Ce a provocat schimbarile astea?

7. Ce s-ar schimba la scrisul tau daca ai trăi în altă parte? (unde și de ce?)

8. Care este relația ta cu diferitele genuri literare?

9. Dacă ai alege un singur fragment din ceea ce ai scris care ar fi acela?

10. Cine te-a influențat cel mai mult? în ce fel?

Ae/iR. practica poeziei

La Paris există o stradă numită Bucureşti. Face legătura între strada Moscova şi strada Amsterdam. Un pic mai sus e Cimitirul Montmartre, un pic mai jos clinica Milano. În Bucureşti, strada Paris te duce de la Piaţa Dorobanţilor la Piaţa Victoriei, trecând prin Piaţa Quito.

Cu filmul “Ae/iR. practica poeziei” schimbăm perspectivele topografice. În luna iunie la Bucureşti a fost Street Delivery. La Paris, Marche de la Poesie. Din ele am păstrat poezia. De la o jonglerie până la aerul ambalat în pronunţiile noastre facem orice din poezie.
Declaraţii la portavoce, spectaculoase cărţi obiect şi întălniri în ploaie într-un film complet necinematografic.

55 de minute în care punem cap la cap lumea din târgul parizian şi vizitatorii standurilor de pe strada Verona. Şi asta numai pentru că se poate.

Între proiectul de poetică relaţională găzduit de revista Time Out Bucureşti şi cele două lecturi organizate de ICR Paris distanţa a fost de numai câteva ore şi de ceva mai mult aer. Filmul pune toate aceste lucruri într-un carusel visual:
Întălniri, poeme netextuale, oferta de poezie, proiecţii şi accente sunt etapele acestui traseu.

Au fost Ae/iR
Claudiu Komartin/ Ana-Maria Sandu/ Răzvan Ţupa

&
Magda Cârneci/ Alta Ifland/ Irina Botea/ Alexandra Badea/ Iulian Tănase/ Mirela Sofronea/ Doug Howe/ Viviana Muşa Augusto/ Roxana Sicoe Tirea/ Sylvestre Clancier/ Mihai Grecea

Un film propus de realizatorii filmului “poezie. puterea”, Andrei Ruse şi Răzvan Ţupa.

ÎN CURAND

Republica Poetica – constitutie (in lucru)

Noi, poporul poetic, pentru afirmarea încrederii sincere, exprimarea fascinației calme, irumperea bucuriei limpezi pasiunii clare, organizarea intensității diurne a apropierii, uzitarea liniștii foșnitoare- atingere, și a respirației complete, hotărâm și definim

Constituția Republicii poetice

1. Starea poetica
a) Poetica este starea-stat transnațional suveran, independent, unitar și indivizibil
b) Forma de guvernare a stării-stat este republica poetica.
c) Poetica este o stare-stat de drept estetică, socială și democratică unde demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității, dreptatea și pluralismul poetic reprezintă valori supreme și sunt garantate.

2. Suveranitatea
a) Suveranitatea transnațională aparține stării poetice, care o exercită prin formulări și delimitări lingvistice desfășurate explicit.
b) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

3. Teritoriul
a) Teritoriul Poetic este în primul rând interior.
b) Frontierele stării sunt consfințite prin definire textuală, cu respectarea principiilor și a celorlate norme general admise ale poeticii netextuale.
c) Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în poeme, poeți și poetici. Unii poeți sunt declarați laureați.
d) Pe teritoriul poetic nu locuiesc persoane ci stări ale acestora.

4. Unitatea și egalitatea între persoane
a) Starea are ca fundament unitatea stărilor poetice.
b) Poetica este statul comun și indivizibil al tuturor atitudinilor sale fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

5. Cetățenia
a) Cetățenia poetică se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de dinamica poetică.
b) Cetățenia poetică nu poate fi retrasă nimănui și este asumată pe propria răspundere. Cetățenii poeticii sunt respnsabili față de ei înșiși și nu pot fi responsabilizați de altcineva decât pentru faptele celor din jur.

6. Dreptul la identitate
a) Republica poetică recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților emoționale dreptul la păstrarea și dezvoltarea și exprimarea identității lor culturale, lingvistice și religioase.
b) Măsurile de protecție luate de republică pentru păstrarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților emoționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni poetici.

7. Poeticii din străinătate
a) Republica sprijină întărirea legăturilor cu poeticii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.

8. Pluralismul în societatea poetică
a) Pluralismul în societatea poetică este o condiție și o garanție a democrației constituționale.
b) Poeticile se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile libertății absolute. Ele contribuie la definirea și exprimarea voinței poetice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației poetice.

9. Asociațiile
a) Asociațiile se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților.

10. Relații transnaționale
a) Poetica întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principii și pe celalalte norme general admise în societatea contemporană.

11. Societatea contemporană
a) Statul poetic se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile care îi revin din tratatele la care este parte.
b) Tratatele ratificate de instanța interioară fac parte din poetica privată.

12. Simboluri poetice
a) Drapelul poetic este unul lingvistic. Elementele sale distinctive sunt asumarea discursului și responsabilitatea poetică.
b) Ziua transnațională a Poeticii este orice zi.
c) Imnul transnațional al Poeticii este poemul.
d) Stema țării și sigiliul statului sunt stabilite prin formulare poetică.

13. Limba oficială
Orice limbaj folosit în comunicarea interumană și chiar și limbajele inventate sunt limbi oficiale în republica poetica.

14. Capitala
Capitala Poeticii este interioară, personala si multiplă în manifestările exterioare.

Creative Commons License
This work is in the Public Domain.