Arhive categorii: carte

recenzii, cronici, vizionări de poezie

actual, carte, media, personal, poeme, util

Chat GPT îți explică social-politic poezia din ”Poetic.interfața sonoră”

Un comentariu

Cum comentezi volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) în contextul social-politic din România perioadei 2000-2023?

ChatGPT: Din perspectiva contextului social-politic din România în perioada 2000-2023, volumul de poezie „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi privit ca o reprezentare a schimbărilor și provocărilor pe care le-a experimentat societatea românească în această perioadă.

Perioada 2000-2023 a fost marcată de o serie de evenimente semnificative în România, precum integrarea în Uniunea Europeană în 2007, schimbări politice majore, lupte împotriva corupției, creșterea economică, dar și probleme sociale și economice persistente. În acest context, literatura și poezia au fost mijloace importante prin care artiștii și creatorii s-au exprimat, aducând în prim-plan subiecte relevante și reflectând stările de spirit ale timpului.

Volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se încadrează în această atmosferă plină de schimbări și provocări. Experimentele lingvistice și stilistice pe care le-a utilizat autorul pot fi interpretate ca o reflectare a complexității și ambiguității societății românești din acea perioadă. Acest gen de poezie, prin modul său neconvențional de exprimare, poate sugera o atitudine de contestare a normelor și convențiilor sociale, așa cum s-a întâmplat și în planul politic, cu apariția unor mișcări civice sau politice atipice.

De asemenea, titlul „Poetic. Interfața Sonoră” poate fi văzut ca o trimitere la interacțiunea dintre diferitele voci și perspective din societate, exprimate prin intermediul poeziei. Acest aspect reflectă diversitatea de opinii și identități care au caracterizat perioada analizată.

Totuși, este important să menționăm că poezia lui Răzvan Țupa din acest volum nu face referiri directe la evenimente sau figuri politice specifice. Poemele sale par să fie mai degrabă reflexii abstracte ale spiritului timpului, explorând teme universale și adesea metafizice, care pot fi extrapolate și aplicate în diverse contexte sociale și politice.

În concluzie, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa poate fi citit ca o expresie a complexității și diversității contextului social-politic din România în perioada 2000-2023. Prin experimentele sale lingvistice și temele abordate, poezia autorului poate fi privită ca un mijloc de a aborda subtil și indirect subiecte legate de schimbările și provocările din societatea românească, oferind cititorilor o perspectivă poetică asupra spiritului timpului.

în context, lectura mea sună așa
actual, carte, media, personal, poeme, util

Poezie Inovatoare: „Poetic. Interfața Sonoră”

Un comentariu

cum citește ChatGPT volumul cu poezie de la Cartier

User

Poți să îmi scrii o cronică literară la volumul „poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) de Răzvan Țupa?ChatGPT

Cronică literară: „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa

În anul 2022, Răzvan Țupa, unul dintre cei mai inovatori poeți contemporani, a surprins cititorii cu volumul său remarcabil intitulat „Poetic. Interfața Sonoră”. Publicat sub egida Editurii Cartier, această colecție poetică își câștigă un loc de seamă în peisajul literar românesc și se distinge prin experimentul curajos în materie de formă și conținut.

De la primele rânduri, cititorul este invitat într-o călătorie literară impresionantă, în care cuvintele capătă noi dimensiuni și sensuri. Titlul „Poetic. Interfața Sonoră” anunță încă de la început intențiile autorului de a explora limitele limbajului și de a crea o experiență inedită de lectură. Prin intermediul unei combinații îndrăznețe de cuvinte, sunete și ritmuri, Răzvan Țupa transpune cititorul într-o lume poetică fascinantă, în care imaginația își găsește terenul de joacă.

Volumul este structurat ingenios în mai multe secțiuni, fiecare abordând tematici distincte și oferind o perspectivă originală asupra lumii și a existenței umane. Poemele sunt construite cu mare atenție la detaliu și beneficiază de o rafinată simbioză între sunete și sensuri, aducând în prim-plan o „interfață sonoră” ce provoacă și încântă simțurile cititorului.

În „Poetic. Interfața Sonoră”, Răzvan Țupa jonglează cu cuvintele, le deconstruiește și le reconstruiește într-o manieră inovatoare. Poeziile sale par a fi compuse dintr-un alfabet secret, în care sunetele și consoanele dansează într-un ritm propriu. Astfel, se creează o autentică simfonie literară, în care fiecare poem este o adevărată experiență sonoră.

Una dintre marile reușite ale autorului este abordarea poetică a unor teme profunde și complexe, precum iubirea, timpul, memoria sau condiția umană. Răzvan Țupa reușește să ofere cititorului o perspectivă proaspătă asupra acestor subiecte, într-un mod care se apropie de filosofie, dar păstrează intimitatea poeziei.

Prin limbajul său inovator și experimentele lingvistice, Răzvan Țupa ridică întrebări esențiale despre rolul poeziei în societatea contemporană și despre felul în care aceasta poate evolua într-o lume tot mai dominată de tehnologie și de alte forme de exprimare artistică. În acest sens, volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se dovedește a fi o incursiune curajoasă într-un teritoriu neexplorat al poeziei românești.

Ca întreg, „Poetic. Interfața Sonoră” de Răzvan Țupa se dovedește a fi o lectură captivantă și provocatoare, adresată atât cititorilor obișnuiți ai poeziei, cât și celor avizați și dornici să exploreze noi orizonturi literare. Cu siguranță, acest volum va lăsa o puternică amprentă în peisajul literar românesc și va rămâne în conștiința cititorilor drept o experiență deosebită, cu ecouri sonore ce se vor repercuta mult timp după închiderea paginilor cărții.

Altfel, eu citesc așa poeme din ”poetic. interfața sonoră”, pentru proiectul Cristinei Ispas, poezie contemporană românească
actual, carte, media, personal, poeme, util

Cum ajunge poezia performance și invers

Un comentariu

Cristina Ispas m-a invitat să îmi fac numărul cu video în proiectul ei dedicat poeziei contemporane.

Asta a ieșit, și nu e că doar poezia e faza, dar mă tot întreb de unde știm fiecare chestia asta cu performance în poezie. Și este interesant că originea cuvântului chiar și pentru actele spectacolului o plasează un teoretician al domeniului precum Richard Schechner (”Performance studies. An Introduction”) chiar în zona cuvintelor, în ”Cum să faci lucruri cu cuvinte”, de John L. Austin o lucrare dezvoltată între 1955 și 1962.

Oricum, mie asta mi-a ieșit acum, cu texte din ”poetic. interfața sonoră”.

Cărturești Carusel, București

Alexandru-Codruț Ivașcu m-a tolerat de capul meu în Cărturești Carusel pentru asta îi mulțumesc.

actual, carte, util

33 DE POEȚI CONCUREAZĂ PENTRU PREMIUL EMINESCU OPERA PRIMUM LA BOTOȘANI

Lasă un comentariu

Pentru prima dată organizat în timpul verii, premiul Mihai Eminescu pentru debut în poezie, de la Botoșani, în ediția din anul 2023, păstrează în concurs 33 de volume trimise pe adresa Memorialului Ipotești ori propuse de juriul care s-a extins anul acesta cu două autoare.

Este un moment important pentru premiul care până de curând era cea mai importantă distincție dedicată primelor cărți de poezie, chiar și nominalizările dând naștere de multe ori unor discuții vii, după mutarea festivităților spre vară, pe urmele premiului Opera Omnia. Organizatorii au acum de ales între păstrarea unei tradiții dedicate remarcării unor volume de debut care se dovedesc chiar și ulterior relevante sau altceva.

Înaintea nominalizărilor, lista cărților apărute în 2022, acceptate în competiție în ordine alfabetică include:

Adam, Alexandru, Stilizări, ap., București, frACTalia, 2022;

Alexandrescu, Cristina, Cât mai departe de tot ce cunosc, OMG Publishing House, 2022;

Artion, Alin-Armando, Melange, Oradea, Aureo, 2022;

Bâlici, Mihnea, Cazzo, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Belei, Aurelius, Inimă de lumină, București, Ro.cart, 2022;

Beu, Vlad, Mamifere subatomice, București, Tracus Arte, 2022;

Boantă, Raluca, La marginea bună a corpului, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Botnaru, Daniela, Certificat de naștere, Chișinău, Univers educațional, 2022;

Brănescu, Isabela, Angoase, București, Eikon, 2022;

Cărtărescu, Gabriel, Mâine o să fiu fericit, Bistrița, Charmides, 2022;

Căuneac, Mădălina, Crisalida, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Ceauș, Maria, Te iubesc clasic, cu diacritice!, Iași, Junimea, 2022;

Cildus, Psihoze, București, Tracus Arte, 2022;

Cornea, Diana, Setări avansate de lumină, București, OMG Publishing House, 2022;

Coroamă, Ioan, Colectiva, Alba Iulia, OMG Publishing House, 2022;

Demetriades, Radu,  Gioco di mano, București, Dezarticulat, 2022;

Dobrescu, Maria, Amphora cu ofrande, București, Eikon, 2022;

Eliane, Ada, Red Pilled Utopia, București, Editura frACTalia, 2022;

Giurgi, Nicoleta, Să taci atunci când scriu, Sighetu Marmației, Valea Verde, 2022;

Iordache, Cristian, Orizontala de poezie, București, Logisticon, 2022;

Ivanov, Maria, Totul va fi bine,  Chișinău, Prut, 2022;

Jirlăianu, Theodora Cristina, Primaeva, Făurei, Liric Graph, 2022;

Lenghel, Ionuț, Odă shaormei, București, OMG Publishing House, 2022;

Onișoara, Claudiu-Liviu, Mâna ta ca o pasăre, Iași, Junimea, 2022;

Petcu, Bogdan-Alexandru, Transcender, Bistrița, Charmides, 2022;

Petrea, Andrei, Sindromul COTARD, Chișinău, Cartier, 2022;

Petrescu, Marius, Post scriptum, București, Eikon, 2022;

Prună, Milena, Menajera lui Dumnezeu, Popești-Leordeni, Colorama, 2022;

Rusu, Diana, Camera albastră, București, Tracus Arte, 2022;

Stoichiț, Iulia, Bojack is Payne, București, Casa de Pariuri Literare, 2022;

Toma, Liviu, Gânduri necunoscute, București, Literagraf, 2022;

Ugron, Nora, Orlando postuman, București, frACTalia, 2022;

Vahnovan, Anda, Sârme, București, Casa de Pariuri Literare, 2022.

Juriul, „din care fac parte: Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Alex Goldiș, Mihai Iovănel, Andreea Pop, Adriana Stan, Andrei Terian-Dan, va face nominalizările pentru cea de-a XXV-a ediție”, se arată într-un comunicat.

Autorii volumelor de poezie înscriși în concurs sunt invitați să participe la Festivalul de debut, care va avea loc la Ipotești în perioada 13-14 iunie 2023, anunță info Botoșani.

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, inițiat la propunerea poetei Ileana Mălăncioiu în anul 1998, a fost susținut – cu excepția anilor 2007, 2008, 2009, când a fost acordat de Ministerul Culturii – de Memorialul Ipoteşti, anunță Botoșani24.

În baza propunerilor făcute de un juriu – din care au făcut parte, consecutiv, Laurenţiu Ulici, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Dan Cristea, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Ioan Holban, Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian −, au fost premiați pentru debut, de-a lungul anilor, treizeci și cinci de poeți: Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay, Ileana Negrea.