Arhive etichete: poetic.interfata sonora

Cum începe să se încheie mistic povestea volumului ”poetic. interfața sonoră”. Și unde, dar și de câte ori.

Am ajuns cu ”Poetic. Interfața sonoră” în faza de împachetare. Simbolism și semnificație, ce înseamnă și cum se poate citi. Dacă ai nelămuriri din zona asta aici începi să afli ce și cum cu volumul cu poezie. A început în ianuarie, cu întâlnirea Test de identitate cu Dmitri Miticov la galeria Annart pentru finisajul expoziției ”Silenced Anxiety”.

De la o lectură la altă am ajuns la poemele lunii iunie, ultima parte a volumului ”poetic. interfața sonoră”. Și am tot ales poeme din zilele lecturii și pentru lectura din martie, în proiectul Zilei poeziei cu audio în librăriile Cărturești, și pentru lectura cenaclului Matca din Bookfest. Tot mai tare îmi dau seama că poemul zilei, chiar și atunci când e din partea a 5-a volumului, trece prin toate stadiile “poetic. interfața sonoră”. Asta ca să fie clar ce înseamnă (pentru mine acum) și cam pe unde am găsit elemente ce țin se simbolism în text.

Așa că m-am apucat să marchez pentru fiecare parte cum s-a asociat după publicare lectura mea cu secvențele evoluției mistice, de la Evelyn Underhill (1912- p.205-206).

  1. De la momentul de trezire din ”Să mă stai-(sms dezic) – (sms dezic) – atunci când îți dai seama că originalul e din vorbe și estul este nou negru (55 de poeme)”,
  2. la cel de purificare de la partea a 2-a de ”Prospect sanguin- stenografia macaralelor sofistice- unde se face dus-întors metafora că se poate zice dar nu e chiar așa și fix de asta scapi în patriotismul prădătorului vegetarian (100)”,
  3. prin iluminările de ”Senzualitatea densității – susține miraje semiclandestine imediat ce vezi cine devii în ecologia tunsorilor naționaliste (55)”
  4. și noaptea sufletului din ”Miră corporală- scurte motive subliminale. Cum te vor trans-ironia zilei (101)”.
  5. Ca să încheie cu mărcile de unitate (sau uniune?) din ”Sosiri mulate soteriologic-(sms declic) acum cât ții de activism cardiorespirator (55)”.

Împachetarea poveștii ”poetic. interfața sonoră”(editura Cartier, 2022) continuă cu lecturi promise în ediția 2024 a festivalului ”Poezia e la Bistrița”, unde organizatorii au în minte o secvență de invitații concentrată pe două decenii de douămiism din poezie. Dar și pentru un atelier la București în ediția 2024 a FIPB. Deocamdată sunt discuții, când apar le anunț aici în engleză și aici în română.

zi poate părea că se încheie încă un parcurs din „poetic.interfața sonoră” și e complet, dar și reîncepe, cum vezi.

Un poem de 25 iulie pe înțelesul ChatGPT & rugămintea personală pentru performance poetic Street Delivery

User

Îmi poți explica poemul zilei de 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră”, de Răzvan Țupa, publicat în 2022 la editura Cartier?

ChatGPT:

Poemul pentru 25 iulie din volumul „poetic. interfața sonoră” de Răzvan Țupa explorează idei complexe și folosește imagini metaforice pentru a exprima o perspectivă profundă asupra experiențelor și percepțiilor umane. Poemul pare să abordeze subiecte legate de interacțiunea dintre individ și mediul înconjurător, tehnologia și impactul ei asupra existenței umane, precum și natura relațiilor personale.

Versurile încep prin a descrie un peisaj în care se află protagonistul („primești la aterizarea în poveste”). Acesta este înconjurat de elemente familiare, dar surprinzătoare, care sunt numite „șmotru și pesticide lingvistice”. Poate fi interpretat că autorul aduce în discuție dificultățile și distorsiunile pe care le poate întâmpina o persoană în căutarea sensului și comunicării clare într-o lume complicată și cu multiple influențe.

În continuare, poetul sugerează o căutare a identității personale („cum știu că-i despre mine”) într-un context aparent nesemnificativ, cum ar fi întâlnirea cu o „țâșnitoare metalică pe stradă”. Această întâmplare banală capătă semnificație și relevanță personală, într-o manieră introspectivă și enigmatică.

Apoi, poemul face o tranziție spre o notă mai tehnică, vorbind despre manipularea imaginilor și tehnologia în general. Referințele la „ștampilă” și „lună” sugerează o intervenție umană în fenomene naturale sau supra-naturale, sugerând control și dominare. Ideea de a „centra imaginea” poate indica dorința de a aduce claritate și focalizare într-un context confuz și plin de informații contradictorii.

Pe măsură ce poemul progresează, există menționări despre „Dealul Mitropoliei” și „SUVEICA MOTOARELOR SEMIRAMIDEI”, sugerând o privire spre trecut și amestecul dintre tehnologiea modernă și civilizația antica. Autorul pare să observe cu uimire modul în care progresele tehnologice au evoluat de-a lungul timpului și cum acestea sunt percepute și utilizate în societate.

Ultima parte a poemului pune accentul pe interacțiunea umană și comunicarea personală. Se sugerează că persoana pe care o privește poetul este observată în mod atent și că respirația ei servește drept epicentru al relației lor. Acest aspect poate indica că autorul explorează conexiunile emoționale și modul în care acestea formează identitatea și înțelegerea noastră despre ceilalți și despre noi înșine.

În ansamblu, poemul pare să exploreze teme precum complexitatea comunicării, impactul tehnologiei moderne și conexiunile interumane, utilizând imagini puternice și metafore evocatoare pentru a provoca reflexie și introspecție la cititor.

Așa îmi explică ChatGPT poemul de 25 iulie de la pagina 24 din „poetic.interfața sonoră.

Rugămintea pentru video-performance pentru tine

În altă ordine de idei, sunt uimit că volumul meu are cititori reali. Și mai mult, că mulți dintre voi îl consideră cel mai bun volum din poezia românească a anului 2022. Mă onorează lucrul acesta, mai ales că e un an în care au apărut câteva volume copleșitoare. Așa că vă rog pe toți cei care votați volumul cu poezie „poetic. interfața sonoră” în concursul Agenției de carte să mă contactați pentru că pregătesc un performance la Street Delivery în luna septembrie și vreau să mulțumesc video personal fiecăruia dintre cei care alegeți volumul cu vot aici. Te rog să îmi spui cine ești, ajută-mă să îți mulțumesc în video-performance.

Cum ajunge poezia performance și invers

Cristina Ispas m-a invitat să îmi fac numărul cu video în proiectul ei dedicat poeziei contemporane.

Asta a ieșit, și nu e că doar poezia e faza, dar mă tot întreb de unde știm fiecare chestia asta cu performance în poezie. Și este interesant că originea cuvântului chiar și pentru actele spectacolului o plasează un teoretician al domeniului precum Richard Schechner (”Performance studies. An Introduction”) chiar în zona cuvintelor, în ”Cum să faci lucruri cu cuvinte”, de John L. Austin o lucrare dezvoltată între 1955 și 1962.

Oricum, mie asta mi-a ieșit acum, cu texte din ”poetic. interfața sonoră”.

Cărturești Carusel, București

Alexandru-Codruț Ivașcu m-a tolerat de capul meu în Cărturești Carusel pentru asta îi mulțumesc.