ChisinEU – filmul de poezie

La jumatate de an de la proiectia la Chisinau si de la incheierea proiectului de cartografiere poetica a capitalei Moldovei, CHisinEU este online.

Trei zile au mers cu troleibuzul.
Trei zile au mers pe jos.
Trei zile au citit și au scris.
Și toate acestea s-au întâmplat numai ca sa găsim întâlnirea dintre poezia și vocile de pe străzile Chișinăului de azi.
Am cartografiat numai trei străzi cu nume istorice pentru Chișinău. Bulevardul Dacia, de la poțile orașului până spre Mall Dova. Bulevardul Moscova care urcă spre nord estul capitalei și Calea Ieșilor, coborând ușor spre est. Dar pe fiecare stradă poți găsi întregul oraș, la fel cum în fiecare oraș poți întâlni întreaga lume. Cu toate motivațiile ei politice: atât cea care ține de amoros, cât și cea influențată de economic și, inevitabil motivația politică inclusă în gastronomie.
Harta poetică a orașului Chișinău este acum în mâinile oricui vrea să o dezvolte mai departe, iar profilul de pasăre, pe care în schițează orașul moldovean pe orice hartă, este gata acum să își ia zborul spre cititori.

Au fost ChișinEu
Ecaterina Bargan,
Elena Bogus ,
Ion Buzu,
Natalia Graur,
Sandu Macrinici,
Hose Pablo,
Victor Tzvetov
și
Răzvan Ţupa.

Au mai participat
Sandu Cosmescu,
Nina Caraman,
Aurelia Borzin,
Vadim Vasiliu
și
Dumitru Crudu,
Alexandru Vakulovski
& Moni Stănilă.

Foto: Diana Arosio, Helen Brandt

Imagine: Vladimir Us, Ghenadie Popescu

Montaj Ghenadie Popescu

Un proiect al Asociatiei Oberliht cu susținerea Fundației Culturale Europene și a Direcției Cultură a Primăriei Muncipiului Chișinău.

Chișinău, aprilie 2010
© Asociația Oberliht

Constantin Virgil Banescu editia germana

banescu-kl_ger.jpg„Der Hund, die Frau und die Liebäugler” este varianta germana a volumului de debut pe care Constantin Virgil Banescu l-a publicat in limba romana in 2000. In luna septembrie editura Wunderhorn a lansat acum traducerea germana a poeziilor sale din primele volume in lectura lui Oskar Pastior. Nici Virgil Banescu, nici Oskar Pastior nu mai sunt acum cu noi, dar poeziile care au aparut acum micsoreaza un pic aceasta distanta.
Swapna-Gatter (ich schlafe um zu träumen)
„eben / kehrt die seele / mir wieder zum leib. / eben / seh ich mich / auf ein paar hügeln schreibend / warten auf die flügel / im verborgenen einer / wassermauer. / eben / sah ich / ich schlafe um zu träumen / schlafe nur um zu träumen / schlafe eben.”

svapna-gata
„chiar acum/ mi se întoarce/ sufletul/ în/ trup/ chiar acum/ mă văd/ scriind pe dealuri/ aşteptându-mi fluturii/ ascuns/ într-un zid de apă/ chiar acum/ spun:/ dorm ca să visez/ dorm numai ca să visez/ dorm.”

Ce am spus despre poezia romaneasca la Poznan

Ajungi undeva in Polonia, mai aproape de Berlin decat de Varsovia si lucrurile merg de la sine. Probabil ca Maria sau Olimpia de la Rumunski Instytut Kultury ar zambi la afirmatia asta pentru ca doar ele stiu cum s-au strans toate lucrurile asa. Cum era normal la o intalnire despre literatura romana, poezia a fost numai o parte din discutie. Cel mai important subiect a fost proza, lucru evident, din moment ce romanul Ceciliei Stefanescu, „Legaturi bolnavicioase” este deja tradus de cativa ani in Polonia. Dar, spre surpriza mea, asa de mult m-a bagat toata discutia in fix povestea mea, ca la un moment dat m-am trezit repetand ca „literatura in general, dar cea romana in special, este despre mine”. Acum ca tot m-am citat o sa incerc sa refac tot rationamentul meu ca sa vedeti cum stam.
DSC08168
Un pic de istorie aplicata
Libraria Bookarest, dintr-un mall care pastreaza zidurile si aerul unei fabrici de bere din secolul XIX, a fost cel mai bun loc pentru asa o intalnire. Cand am ajuns libraria era deja plina si am vazut-o pe Elena Vladareanu jucandu-se cu reportofonul chiar in primul rand. De fapt tot ea a fost singura dintre cei din librarie care a vrut sa stie de ce am zis eu ca literatura poloneza a influentat inceputul poeziei in Romania. Probabil se gasesc si printre cei care citesc aici destui la fel de uituci ca si mine, pentru ca abia acum mi-am amintit si eu, nu doar ca Dosoftei a facut scoala in Polonia si ca printre traducerile pe care le-a folosit ca sa-si verifice psalmii lui romanesti a fost varianta poloneza talmacita de primul lor poet, dar ca s-o dea pe cronici moldovenesti Miron Costin a scris Letopisetul si in formula „Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si Munteniei” sau „Poema polona” cum si-o alinta autorul de secol XVII. Acum legatura cu mine vine asa: prin anii 90 prima antologie in limba engleza cu poeti din zona a fost „New Poets from a New Poland” cu toata povestea lor cu noii barbari si zona lor de poezie post-punk.
DSC08173 Continuă lectura Ce am spus despre poezia romaneasca la Poznan

poezie de azi cu răzvan ţupa