Zâmbim, pentru că vorbim din exterior. Criza prin care trece Uniunea Scriitorilor este întâmpinată de unii cu satisfacție, de alții cu blazare. Președintele instituției, probabil conștient de faptul că nici măcar nu se întrevede vreo alternativă la conducerea organizației, a reușit să modifice până și statutul Uniunii pentru a-și oferi încă un mandat.
Faptul că, în ultimii ani, premiile oferite de Uniunea pe care o conduce au reușit să nu mai aibă absolut nicio relevanță nu i se poate reproșa în mod exclusiv. De altfel, nici alte premii literare nu au mai reușit să impună nicio carte în această perioadă, nici măcar atunci când aceeași carte a adunat câte trei-patru premii, semn al unui fel de unanimitate a părerilor privind valoarea prozei sau poeziei azi, dar și al lipsei de instrumente relevante pentru acest gen de judecată.
Este suficient să citești în ce fel sunt prezentate proiectele de promovare a literaturii pe care se angajează Uniunea să le susțină: mici călătorii, mici lecturi, mici premii și chermeze, de obicei fără niciun impact în afara glumelor condescendente (sigur, se poate remarca și faptul că filiale locale precum cea de la Cluj, Timișoara sau cea din Craiova sunt excepții de la această regulă). Nici măcar atunci când președintele Uniunii, însuși, își pune obrazul pentru o manifestarea mai amplă precum Gala Poeziei la Ateneu, respectiva poveste nu este nici anunțată și nici reflectată altfel decât ca un pomelnic de nume și alegeri fără niciun fel de recunoaștere explicită a importanței pe care o are scrisul fiecăruia dintre cei invitați. Lipsa de interes pentru ceea ce scriu membrii organizației a fost evidentă și în acest an, când, obligată să își apere imaginea, Uniunea s-a văzut datoare să răspundă unui articol răutăcios recunoscând faptul că sunt și scriitori slabi în rândurile ei. Dacă măcar unul dintre cei care se ocupă ce această organizație ar fi avut cel mai mic interes pentru ceea ce scriu acei autori, și-ar fi dat seama că rostul lor este să asigure un context fertil chiar și pentru ei, nu să emită judecăți de valoare pe baza unor fantezii moraliste. Citește în continuare Fals raport despre starea instituțiilor literare