4. Berlin-Grunewald este statia de unde se pornea spre Blankenheim sau Wetzlar. De liniile de tren de la Berlin la Potsdam sunt legate itinerariile eminesciene prin această „Atenă de pe malul Spreei“. Fără a se integra propriu-zis, Eminescu răspunde într-un mod „inteligent, receptiv şi pasionat“ noului context de viaţă în care e pus. Stau mărturie, printre altele, versurile din  „Privesc oraşul – furnicar“ („Cu oameni mulţi şi muri bizari,/ Pe strade largi cu multe bolţi,/ Cu câte un chip l-a stradei colţ“), care sesizează adecvat atmosfera teutonă, dar şi versurile umoristice, de voie bună şi de fugă din oraş, pe care le găsim în „Din Berlin la Potsdam“: „Din Berlin la Potsdam merge/ drum de fier, precum se ştie,/ Dară nu se ştie încă/ C-am luat bilet de-a trie,// C-am plecat de dimineaţă/ Cu un taler şi doi groşi…/ Şi de gât cu blonda Milly,/ C-ochi albaştri, buze roşi“. Revista Luceafarul, Dan Cristea Despre cartea Ilinei Gregori “Stim noi cine a fost Eminescu?” premiul USR 2009

Si tot tren Caragiale

“În vara anului 1907, aflându-mă în străinătate și având în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București, cu gândul să m-abat o zi-două pe la Iași, unde să vizitez pe niște vechi și buni prieteni, familia Ronetti Roman.

A doua zi, mă cobor în gara Pașcani la 12.30 p.m. Numaidecât întreb cu respect pe un domn impiegat de mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, „pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași”… Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, „în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.”.

– Dar…

– Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă…

– Este, dar nu umblă?

– …nu umblă decât pe zezonul băilor.

– Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit.” (Monopol, I.L. Caragiale- 1907)
Din 1991, la Berlin Grunewald este inaugurat memorialul Gleis 17, dedicat celor peste 50.000 de evrei deportati spre est din aceasta statie intre 1941 si 1943.

Adresa S-Bahnhof Grunewald, 14193Berlin

3. Unter den linden,

Bulevardul din Berlin Mitte este situat in inima orasului, numele arterei, in traducere „Pe sub tei” dand prilejul unor legaturi cu referintele la acest copac in poezia lui Eminescu. 

“Căci este sara-n asfinţit
Şi noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniştit
Şi tremurând din apă

Şi umple cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub şirul lung de mândri tei
Şedeau doi tineri singuri” Luceafarul

“Se clatin visătorii copaci de chiparos
Cu ramurile negre uitându-se în jos,
Iar tei cu frunza lată, cu flori pân-în pământ
Spre marea-ntunecată se scutură de vânt.” Sarmis

2. Facultatea de Drept din Berlin, Societatea de filozofie În ziua de 10 martie 1861, Titu Maiorescu ține la Berlin o conferință (Die alte französische Tragödie und die Wagnersche Musik — „Vechea tragedie franceză și muzica lui Wagner”) în folosul monumentului lui Lessing la Kamenz, repetată la 12 aprilie la Paris, la „Cercle des sociétés savantes“ și reluată sub formă de comunicare, la 27 aprilie, din nou la Berlin, la Societatea de filozofie.

A.D.Xenopol studii la Facultatea de drept „La Columb am învățat foarte bine latinește, ceea ce mi-a fost apoi de mare ajutor în studiile mele de drept roman la Universitatea din Berlin, unde chiar fui obligat să trec teza și examenul oral de doctorat în limba latină.” In Istoria ideilor mele

„Maiorescu propuse societații Junimea ce fusese înființată de el, de V. Pogor și de T. Rosseti și de Iacob Negruzzi^[12] cu câțiva ani mai înainte, să mă trimită cu ajutorul ei la Berlin, pentru a urma studiile superioare. Societatea îmi făcu o bursă de 150 de galbeni pe an și eu plecai din Iași în Septemvrie 1867 împreuna, cu Gheorghe Negruzzi, fratele lui Iacob, ambii fii ai lui Constantm Negruzzi, apoi cu Dimitrie Iamandi și Constantin Jianu, amândoi din Botoșani spre capitala Prusiei, mergând până la Cernăuți cu o botcă jidovească, căci drumul de fier încă nu era înființat în România. În tot timpul cât am stat în Berlin, Iacob Negruzzi casierul societăței Junimea mi-a trimes regulat banii și cu ceea ce mai putea rupe tatăl meu dela întreținerea familiei noastre, am trăit în Berlin 4 ani, până la 1871.” Istoria ideilor mele Continuă lectura Traseul berlinez al literaturii romane – 2. Facultatea de Drept din Berlin, Societatea de filozofie →

1. Academia din Berlin, Dimitrie Cantemir (m 1723) era membru corespondent din 1714, fiind primul roman membru al institutiei iar in 1769, editia princeps in limba germana din Descrierea Moldovei e publicata la Berlin, se spune ca a si fost scrisa la cererea Academiei germane.
„Eram student la Universitatea din Berlin, când, în 1836, de-abia în vârstă de 19 ani, am intrat pe scena publicității cu o broșură, scrisă în limba franceză [3], prin care, descriind soarta țiganilor din România, am început a combate sclavia neagră. Curând după aceea am combătut cu o ură mai energică sclavia albă.” M. Kogalniceanu, Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
Negruzzi povesteste in Negru pe Alb cum e trimis de la Universitatea din Berlin in August 1855 la Ems “sub tunurile cetății Ehrenbreitstein, zidită pe coasta unui deal în dreptul Coblenței”
1859 Maiorescu În a treisprezecea zi de şedere în capitala Germaniei se întâmplă neprevazutul fatidic: chiar în ziua plecării spre Paris, duminică, 6 noiembrie, pe întuneric, cade într-o groapă în plină stradă berlineză şi îşi luxează glezna
Adresa Staatsbibliothek zu Berlin (Haus Unter den Linden) Unter den Linden 8 -10117 Berlin