8 Tiergarten era la origine domeniu de vanatoare pentru Electorii de Brandenburg. Din 1931 a fost transformat in parc public. „Nici pe el nu-l vedeam altfel decât locuind într-una din străzile ce mărginesc regescul Tiergarten spre apus, încingându-l cu o minunată salbă de vile, unde aurul a izbutit, întrucâtva, în încercarea de a sădi iarăși raiul în viața pământească. Mi-l închipuiam dar, răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe, în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adânci, unde lâncezește o risipă de flori rare. Nu deștepta oare vedenia unui asemenea decor, singură numai, pătimașa mireasmă ce răspândea el în juru-i, atât de îmbătătoare că treaz te făcea să visezi?” Remember (1913) Mateiu Caragiale
„Nopțile erau însă atât de frumoase, încât greu mă înduram să mă mai întorc acasă. Tot umblând astfel până târziu, am avut odată, spre miezul nopții, într-o alee pustie din Tiergarten, o stranie întâlnire.” Remember (1913) Mateiu Caragiale
In mijlocul zonei se ridica Coloana Victoriei, Siegessäule, unde in 2008 a tinut celebrul discurs Barack Obama.

8 Bode Museum – Cu numele initial de Kaiser-Friedrich-Museum dupa kaiserul Frederich III, a fost redenumit in 1956 dupa numele primului curator al institutiei, Wilhelm von Bode. „Îi regăseam chiar, la Muzeul Frederic, într-o cadră de Ruysdaël, aceiași copaci stufoși, adumbrind lângă o cădere de apă un castel în ruină.” Remember (1913) Mateiu Caragiale
Adresa Kupfergraben 1 10178 Berlin

6. Mausoleul din parcul Castelului Charlottenburg este legat de

implicaţiile „complexului egiptean“ în planul imaginarului eminescian (puse în legătură cu prelegerile profesorului Lepsius şi cu marea operă a acestuia, Muzeul Egiptean din Berlin), ca şi de implicaţiile imaginii reginei-moarte, aşa cum se oferă aceasta în Mausoleul din parcul Castelului Charlottenburg, adăpostind sarcofagul reginei Luise, soţia lui Friedrich Wilhelm III, moartă în foarea vârstei, la 34 de ani, în prima decadă a secolului al XIX-lea. Castelul din Charlottenburg era în imediata vecinătate a celei de a doua adrese a lui Eminescu din Berlin, situată pe strada Portocalelor numărul 6, loc în care poetul scria la povestea Faraonului Tla. „Regele-văduv, regina-iubită, mireasa moartă, femeia-copilă , mausoleul lângă Castel, apa, barca şi insula, moartea-somn, moarta – (ca şi)vie, frumoasa de marmoră etc. etc. Nu are această istorie corespondenţe cu universul imaginar eminescian?“ (p. 253). Subintitulată „fapte, enigme, ipoteze“, lucrarea Ilinei Gregori răspunde acestei întrebări prin însuşi subtitlul ei.

Dan Cristea despre cartea Ilinei Grigori

Adresa Spandauer Damm 10 14059 Berlin

5. Muzeul Egiptean de la Berlin (Ägyptisches Museum und Papyrussammlung) are o istorie impresionanta, fiind legat de evolutia metropolei inca din secolul XVIII. Specialistii au atribuit referintele la istoria Egiptului care apar in opera eminesciana perioadei petrecute de Eminescu la Berlin, in capitala imperiala. Colectia de papirusuri si de obiecte egiptene este expusa acum la Neues Museum, in spatele Altes Museum de pe insula Muzeelor din Berlin.

„Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde,
Ale trestiilor sunet ce sub luna ce patrunde
Par a fi snopuri gigantici de lungi sulite de-argint,
Toat-a apei, a pustiei si a noptii maretie
Se unesc sa-mbrace mândru veche-acea împaratie,
Sa învie în deserturi sir de visuri ce te mint.” Egipetul

“La muzeul egiptean am privit în neştire chipurile faraonilor, pînă mă hipnotizam. Îmi recunoşteam în ei sprîncenele, ochii, buza de sus uşor împinsă înainte, toracele îngust, gleznele subţiri, degetele de la picioare lungi. Mă apucă iar obsesia aceea de prost gust că demult, foarte demult, eu… Cînd am luat autobuzul să mă întorc acasă, la fiecare staţie toţi oamenii care urcau în autobuz aveau chipurile egiptenilor, mă identificam cu ei, făceam parte din aceeaşi familie. După patru minute au început să urce nemţi. Una din farsele timpului sau ale sugestiei sau ale instinctului?” Nora Iuga, “Fassanenstrasse, 23: O vară la Berlin”2001

Adresa Genthiner Straße 38, 10785 Berlin