Amos Oz: Sint o tinta atit pentru extrema dreapta, cit si pentru stinga radicala?

Amos Oz este cel mai bine vindut scriitor israelian contemporan. Premiile pe care le-a adunat in Israel, Spania, Germania sau Statele Unite redau, doar in mica parte, imaginea unui scriitor de succes. Saptamina trecuta, Amos Oz a primit Premiul Ovidius la Neptun, in valoare de 10.000 de dolari si a lansat romanul ?Sa cunosti o femeie?. In Israel, romanul a fost vindut in 10.000 de exemplare in chiar ziua lansarii. Contestat atit de activistii palestinieni, cit si de nationalistii evrei, Oz are o situatie speciala in lumea literara internationala.

La ce v-ati referit atunci cind ati vorbit despre legatura strinsa dintre Israel si Romania?
Comunitatile evreiesti au trait in aceasta tara timp de secole intregi. Nu a fost intotdeauna o coexistenta fericita. Eu cred ca multe ?gene? evreiesti au ramas in cultura romana si multe elemente romanesti pot fi identificate in cultura evreiasca. Este foarte important sa reluam dialogul cultural, literar. Nu e bine sa vorbim numai despre politica si despre situatia internationala.
In literatura ebraica avem o multime de amintiri romanesti. Nu toate sint amintiri placute. Din cite stiu, si in literatura romana? se gasesc memorii scrise de evrei. Avem nevoie si de un pod cultural care sa ne uneasca, nu numai de o legatura politica.

Ati avut ocazia sa vedeti la Neptun ca se poate stabili aceasta legatura?
Faptul ca Premiul Ovidiu a fost acordat unui scriitor israelian, este un pas spre realizarea acestui dialog. Deja este considerat un premiu literar important si pe plan international. M-a surprins entuziasmul pe care am putut sa-l simt aici, entuziasmul cu care se implica oamenii in viata literara. Niciodata nu este timp destul sa vorbim. Anul trecut, cind am venit prima data in Romania, mi-am facut prieteni cu care pastrez in continuare relatia.

Care sint cele mai importante diferente pe care le resimtiti in tarile in care mergeti?
Fiecare tara are o traditie literara sI politica proprie. Exista relatie foarte strinsa intre pozitia politica si perspectiva culturala a unei tari. La fel este si pentru romani. Relatia voastra este cu totul alta fata de Franta decit fata de Rusia ori SUA. In unele locuri israelienii sint foarte putin populari. Evident, din motive politice, si, uneori, chiar din cauza prejudecatilor. Incerc sa arat cum stau lucrurile si sa evit simplificarile in alb si negru.

Aveti o pozitie speciala fata de conflictul israelo-palestinian?
Este pozitia Miscarii pentru Pace Israeliene, care lucreaza impreuna cu Miscarea pentru Pace Palestiniana. As spune ca avem o sustinere de 90a in tara pentru solutiile pe care le propunem. Nu avem o solutie ideala pentru nici una dintre parti. Va fi un compromis.

Totusi, un compromis care nu este foarte usor de acceptat.
De multe ori am constatat ca discutiile cu activistii palestinieni ai miscarii pentru pace se pot purta in termenii unei disponibilitati destul de generoase. De multe ori este mult mai usor sa discuti cu palestinienii decit atunci cind incerc sa am un dialog cu unii dintre prietenii europeni ai palestinienilor. Din fericire, Israelul trebuie sa faca pace cu palestinienii, nu cu dogmaticii pro-palestinieni din Europa.

E o problema de demagogie politica?
E o problema care vine din traditia europeana de a semna petitii si de a vedea lumea in alb si negru. Este vorba, mai ales, despre atitudinea vest-europeana fata de America si despre sentimentul de vina al europenilor fata de lumea a treia care este rezultatul colonialismului. Este vorba, uneori, si despre unele clisee antievreiesti. Dar, ceea ce conteaza este numai pacea cu palestinienii. Nu am nevoie de aplauzele comunitatii internationale pentru asta. Trebuie sa se termine imediat crimele si moartea dintre israelieni si palestinieni. Trebuie sa incepem sa traim ca niste adevarati vecini in doua state separate.

La 14 ani m-am revoltat impotriva a tot ceea ce reprezenta tatal meu?

Ati spus ca Ierusalimul pare un oras normal numai ziua…
Israelul are doua suflete. Ziua pare foarte increzator in sine, chiar arogant, uneori. Noaptea sintem o natiune ingrozita. Pentru ca toti sintem refugiati. Fiecare om din Israel este un supravietuitor. Jumatate din israelieni a fugit din Europa in ultimul moment pentru a nu fi ucisi. Cealalta jumatate a fugit din tarile arabe si islamice in anii ?50. Este o senzatie inevitabila de frica si de nesiguranta. Asta nu scuza nimic.

De ce v-ati schimbat numele cind erati foarte tinar?
Cind aveam 14 sau 15 ani m-am revoltat fata de tot ceea ce reprezenta tatal meu. Era un om de dreapta, intelectual, savant, orasean. Ma hotarisem sa fiu o persoana cu viziune de stinga, locuitor in kibut, tractorist (zimbeste). Asa mi-am schimbat numele in Oz. Asa cum probabil stiti, din moment ce traiti in Romania, revolutiile au tendinta de a parcurge un cerc intreg. Acum eu stau intr-o camera plina de carti la fel ca tatal meu, scriu si mai multe carti decit el, lucru pe care tata il dorea pentru mine.

La un moment dat vi s-a reprosat indepartarea de stinga politica?
Este un lucru comic. Pentru oricine esti ori prea de stinga, ori prea de dreapta. Eu am viziunea mea pacifista, democratica si, mai ales, pragmatica. Nu imi pasa de etichetele care imi sint atribuite. Mai ales ca sint, in continuu, o tinta atit pentru cei din extrema dreapta, cit si pentru cei din stinga radicala.