Toate articolele scrise de Răzvan Țupa

actual, media, util

”Dragoste în vremea revoltelor”, o nouă traducere din opera lui Ahmet Altan

Lasă un comentariu

O nouă traducere din opera lui Ahmet Altan, unul dintre cei mai importanți scriitori turci ai momentului, anunță un comunicat Anansi.

La începutul acestei luni, o nouă traducere din opera bine-cunoscutului scriitor și jurnalist turc Ahmet Altan a ajuns în librăriile fizice și online din întreaga țară. Este vorba despre romanul ”Dragoste în vremea revoltelor”, cel de-al doilea volum al Cvartetului Otoman, tetralogie care demonstrează că mai degrabă continuitatea, iar nu sincopele au definit istoria autocrației turce din ultimul secol.

Întrețesând aventuri amoroase zbuciumate, intrigi politice, lupte pentru putere și revolte sociale, Dragostea în zilele revoltelor oferă un tablou puternic și viu al crizei Imperiului Otoman de la începutul secolului XX. Cartea a apărut în ediție românească la Editura Trei, sub umbrela cunoscutului proiect de traduceri din literatura universală Anansi. World Fiction.

„Romanultrebuie citit ca o continuare a romanului Ca o rană de sabie, pentru că aici, alături de Hikmet Bey, se regăsesc personajele din primul volum plasate într-un nou context istoric, esențial pentru evoluția ulterioară a națiunii turce. La începutul anului 1909, sultanul încă domnește peste Imperiul Otoman, în timp ce unioniștii, membri ai Societății Uniune și Progres, care au reușit să impună instaurarea Constituției din 1876, se luptă să-și pună în aplicare programul de modernizare a instituțiilor și a societății. Odată instalată anarhia în rândurile armatei infiltrate de mullahi devotați sultanului, care manipulează populația în numele legii Șari’a, izbucnește o contrarevoluție, care va duce în final la detronarea și exilarea sultanului.

Cartea, scrisă la mai bine de un secol de la evenimentele povestite, trasează numeroase paralele între istoria Turciei de la începutul secolului XX și contemporaneitate, iar rememorarea detronării lui Abdul Hamid al II-lea, ultimul sultan cu autoritate absolută, poate constitui un exemplu și un impuls pentru contemporani; profund convins de puterea sa nelimitată, de ordin divin, un tiran poate afla că nu este veșnic și că imperiile, chiar seculare, se prăbușesc într-o zi, deși uneori supraviețuiesc în mentalul unor personalități accentuate.

În timp ce traduceam acest roman monumental, cu multă curiozitate și adeseori cu sufletul la gură, am înțeles perfect similitudinea dintre cele două epoci, aflate la un secol distanță, și mi s-au dezvăluit multe dintre secretele unei puteri discreționare. Am evadat într-o lume surprinsă de autor cu atâta erudiție, grație și empatie, încât, pătrunzând în Istanbulul însângerat al lui Altan, am fost copleșită de o imensă emoție”, ne-a declarat Mădălina Ghiu, traducătoarea cărții.  

Publicat în Turcia în 2001, romanul Dragostea în vremea revoltelor a fost tradus cu succes în întreaga lume, multe dintre edițiile străine ale cărții apărând mai ales după arestarea din 2016 a scriitorului.

Cartea s-a bucurat de cronici apreciative în cele mai importante publicații, fiind comparată adesea cu o saga ce amintește de Război și pace: „Întregul roman radiază frumusețe deplină” (CriticaLetterraria), „Un roman de atmosferă, hipnotic și trist“ (Asian Review of Books), „Un thriller ambițios și inteligent despre dragoste și război“ (Kirkus Reviews).

Întrețesând aventuri amoroase zbuciumate, intrigi politice, lupte pentru putere și revolte sociale, Dragostea în zilele revoltelor oferă un tablou puternic și viu al crizei Imperiului Otoman de la începutul secolului XX.

Ahmet Altan (n. 1950) este astăzi unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale“ puciștilor in timpul unei emisiuni televizate.

În spatele gratiilor, în celula sa de patru metri, Ahmet Altan și-a găsit salvarea în scris. Volumul său de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată – una dintre cele șase cărți cu care a debutat proiectul Anansi. World Fiction (traducere de Andrei Covaciu) – a fost scos din închisoare, bucată cu bucată, de avocatul său. Tot în timpul detenției, Ahmet Altan a scris romanul Doamna Hayat, un elogiu adus libertății, iubirii, literaturii (ediția în limba apărând sub semnătura Mădălinei Ghiu).  

Deși condamnat la închisoare pe viață, în aprilie 2021, Curtea Supremă de Apel a Turciei a dispus eliberarea lui. În februarie 2024, Ahmet Altan a fost condamnat din nou la închisoare. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul său din 1982, Altan a publicat mai multe romane și volume de eseuri. În afară de traducerile amintite, la Editura Trei, sub umbrela Anansi, a mai apărut în traducere romanul Ca o rană de sabie (cu care debutează ciclul Cvartetul otoman, traducere de Luminița Munteanu).

În prezent, Ahmet Altan trăiește la Istanbul, iar autoritățile turce îi interzic în continuare să părăsească țara.

actual, media, util

Kunsthalle Bega prezintă „Țara de foc” / “Land of Fire”

Lasă un comentariu

Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup curatoriată de Cosmin Costinaș, premiant Bega Art Prize 2021, împreună cu Mona Vătămanu și Florin Tudor: „Țara de foc” / “Land of Fire”, arată un comunicat de presă. Expoziția va fi vernisată pe 18 octombrie 2024, la Kunsthalle Bega, Calea Circumvalațiunii nr.10, Timișoara, începând cu orele 17:30. Programul va cuprinde o prezentare curatorială susținută de Cosmin Costinaș, Mona Vătămanu și Florin Tudor, urmată de un concert live cu Plevna & Ya Tosiba și DJ SET Interbalkanic cu Ion Dumitrescu.

În continuarea evenimentului de deschidere, sâmbătă, 19 octombrie 2024, începând cu ora 12:00, va avea loc o serie de discuții între curatorii expoziției, artiști și invitați speciali pornind de la temele abordate în expoziție:

13:15 – 14:15 – Ascensiunea și declinul mitologiilor naționale

14:30 – 15:15 – Discuție online cu Tony Chakar și Cosmin Costinaș

15:30 – 16:30 – Strategii anticoloniale de vindecare. Rezistența culturii indigene din Tierra del Fuego. Cristina Zárraga în dialog cu Paz Guevara

16:45 – 17:45 – Practici artistice, istorie, natură și control

18:00 – 19:00 – Istorii ale artei marginalizate și potențialul lor 

Folosind o structură de valori curatoriale asumate – datorie, integritate, responsabilitate, comunicare, colaborare, solidaritate, Cosmin Costinaș propune în „Țara de foc” dezvoltarea unui alt tip de societate, schimbarea sensului obișnuit de internaționalitate.

Artiști: Claudia Andujar, Florin Bobu, Alex Bodea, Tony Chakar, Ana Deji, Megan Dominescu, Mihaela Drăgan, Ion Dumitrescu, Chitra Ganesh, Alexandra Gulea, Loredana Ilie, Sakarin Krue-On, Ivana Mladenović, Nicoleta Moise, Silvia Moldovan, Elisabeta și Emilia Morar, Veda Popovici și Mircea Nicolae, Maria Prodan, Citra Sasmita, Ștefan Sava, Ultima Esperanza, Sana Shahmuradova Tanska, Robel Temesgen, Hans Mattis-Teusch, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Apichatpong Weerasethakul, Cristina Zárraga.

Pornind de la câteva episoade istorice mai puțin cunoscute, expoziția cercetează anumite linii de excluziune din discursurile istorice și ale istoriei artei din România, legate atât de momente întunecate din trecut, cât și de momente de progres. Acest proces ridică mai multe întrebări: ce grupuri, împreună cu poveștile, imaginile și perspectivele lor, au fost excluse din procesul încă în desfășurare de auto-imaginare a României, de la comunități etnice la grupuri sociale, precum cel al minerilor? Ce evenimente din subsolurile istoriei românești continuă să fie trecute sub tăcere? Aici, expoziția „Țara de foc” inițiază o examinare a implicării, a proximității, precum și a foloaselor obținute de teritoriile românești din proiectul colonial european. Aducând în discuție figuri din această istorie colonială a României mai puțin discutată, cum ar fi cea a lui Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc, expoziția va aduce în discuție și alte capitole ale istoriei României: de la cei cinci sute de ani de robie romă la colonizarea Cadrilaterului, la ocuparea Transnistriei și la genocidul evreilor și romilor, de la prima istorie scrisă a primei expediții europene în jurul globului, la alți exploratori și savanți ce au servit proiectului colonial până în secolul XX.

Expoziția se întreabă de asemenea, ce genuri, stiluri, limbaje, medii și genealogii artistice au fost excluse, deseori în detrimentul complexității, din istoriile dominante ale artei folosite pentru a construi imaginea de sine a națiunii. Poate cea a icoanelor pe sticlă ortodoxe din Transilvania din secolele XVIII și XIX, multe dintre ele realizate de artiste femei, într-o epocă în care femeile au fost în general excluse din profesia artistică, rezervată preponderent bărbaților pe întreg continentul european? Sau istoria covoarelor transilvănene produse în țări musulmane, colecționate în Transilvania și reprezentate în picturile occidentale europene care ne arată complexitatea circuitelor de schimb ale economiei coloniale globale? Sau genurile hibride de muzică care reprezintă și azi un subiect controversat în România?

Aceste exerciții deschid noi orizonturi atât în spațiul românesc, cât și dincolo de el, într-o lume care, de bine sau de rău, devine mai mare decât poveștile pe care ni le spunem de obicei despre noi înșine.

Mai multe informații despre „Țara de foc” / “Land of Fire” găsiți AICI.

Cosmin Costinaș este Senior Curator al Practicilor Expoziționale la Haus der Kulturen der Welt, HKW, Berlin (din 2022). A fost co-director artistic al celei de-a 24-a Bienale de la Sydney (2024); Director al Para Site, Hong Kong (2011-2022); Director Artistic al Trienalei de la Kathmandu 2077 (2022); co-curator al Pavilionului României la cea de-a 59-a Bienală de la Veneția (2022); consilier curatorial al Trienalei de la Aichi (2022); curator al Bienalei de la Dakar 2018 – La Biennale de l’Art Africain Contemporain-DAK’ART (2018); curator invitat la Dhaka Art Summit (2018); co-curator al celei de-a 10-a Bienale de la Shanghai (2014); curator la BAK – basis voor actuele kunst, Utrecht (2008–2011); co-curator al primei Bienale Industriale Ural, Ekaterinburg (2010); și editor al documenta 12 magazines, Viena/Kassel (2005–2007), printre altele. A editat și a contribuit cu scrieri la numeroase cărți, reviste și cataloage de expoziții și a predat și susținut prelegeri la diverse universități, academii de artă și instituții din întreaga lume.

Mona Vătămanu și Florin Tudor abordează tema istoriei în filme, instalații, picturi și acțiuni performative revizitând diverse ideologii, utopii și proiecte moderniste. Lucrările lor au fost expuse la Kadist San Francisco, 2024; Bienala Diriyah, 2024; a 5-a Bienală de la Kiev, Viena, 2023; Trienala Kathmandu, 2022; a 10-a Bienală de la Shanghai, 2014; a 12-a Bienală de la Istanbul, 2011; a 5-a Bienală de la Berlin, 2008.

Expoziția „Țara de foc” este un eveniment organizat de Fundația Calina, produs de Kunsthalle Bega și cofinanțat de Ministerul Culturii prin Centrul de Proiecte și Administrația Fondului Cultural Național.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, împreună cu Andreea Drăghicescu și Ugron Lajos, prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Proiectul „Țara de foc” face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Programul cultural nu reprezintă neapărat poziția Primăriei Timișoara și a Consiliului Local Timișoara. Conținutul programului cultural și modul în care rezultatele acestuia pot fi utilizate sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și a beneficiarului finanțării. Primăria Timișoara și Consiliul Local Timișoara nu sunt responsabili pentru conținutul materialului și modul în care ar putea fi utilizat. 

actual, media, util

Născuți din inimă de Liviu Mihăileanu la lansare

Lasă un comentariu

Născuți din inimă: De la criza orfanilor din perioada postdecembristă la adopția modernă, un nou volum semnat de Liviu Mihăileanu, anunță un comunicat de presă.

Fondatorul Asociației Tzuby’s Kids, Liviu Mihăileanu, va lansa două volume dedicate temei adopției în cadrul unei serii de evenimente organizate în mai multe orașe din țară. Prima lansare va avea loc miercuri, 23 octombrie, ora 18:00, la librăria Stephanus din București, iar în luna noiembrie vor fi organizate evenimente similare în Cluj-Napoca, Iași, Arad și Brașov.

În volumul Născuți din inimă, autorul explorează provocările adopției în România, de la criza orfanilor din perioada postdecembristă până la realitățile adopției în prezent, abordând barierele și stereotipurile care încă împiedică implicarea cetățenilor în aceste procese esențiale. În topul motivelor invocate se numără teama de birocrația excesivă, lipsa de conștientizare a subiectului, necunoașterea procesului de adopție și plasament și absența sprijinului familial.

„Coroborând mai multe studii și date statistice observăm că, imediat după Revoluție, majoritatea copiilor adoptați din orfelinatele comuniste din România au ajuns, cu cea mai mare probabilitate, în familii din SUA iar analiza indică o legătură directă între adopția copiilor cu dizabilități sau a copiilor mai mari din mediul instituționalizat și motivația religioasă ca fundament al deciziei de a adopta. De asemenea, observăm evidențierea unei legături între disponibilitatea de a adopta copii de altă etnie, rasă sau naționalitate și nivelul de motivație religioasă al adoptatorilor.” extras din cartea Născuți din inimă

Liviu Mihăileanu este tată adoptiv a doi copii, experiența adopției determinându-l să se implice activ în acest domeniu. A înființat Asociația Tzuby’s Kids pentru a sprijini adopția și plasamentul familial în România, este președintele Alianței România Fără Orfani și membru al boardului World Without Orphans Europe. Pasiunea pentru adopție și dorința de a înțelege profunzimea dimensiunilor ei l-au determinat să urmeze un doctorat în teologie cu un accent special pe implicarea comunităților creștine în acest domeniu. Cercetarea a inclus atât instrumente sociologice, cât și analiza istorică, biblică și exegetică a conceptului de adopție. Teza de doctorat a fost ulterior publicată în două volume distincte: Născuți din inimă, care abordează componenta sociologică, și Comoara pierdută, care explorează aspectele teologice ale adopției.

Începând din 2015, Tzuby’s Kids a sprijinit mii de părinți adoptivi și de plasament, psihologi și asistenți sociali în îngrijirea copiilor cu istoric de traumă și a facilitat integrarea a sute de copii în familii adoptive și de plasament. Asociația Tzuby’s Kids organizează periodic sesiuni de informare și consiliere în vederea adopției și a plasamentului familial, dar și grupuri de suport și tabere terapeutice  pentru familiile adoptatoare din România.

„Este vital să-ți găsești o comunitate care să te susțină. Noi am găsit-o la Tzuby’s Kids.  Este foarte important să vezi că există și alte persoane care au aceleași probleme ca tine, care trec prin aceleași lucruri ca tine și este normal să ai oameni care să te ajute, să te înțeleagă și să te încurajeze.” – Elena Tănase & Eugenio Riccardi, părinți adoptivi

Despre soluțiile pentru un viitor mai bun pentru copiii din sistemul de protecție socială și pentru a înțelege mai bine cum poate să facă o schimbare reală fiecare dintre noi, discuția continuă.  Detalii despre lansările din orașele Cluj-Napoca – 31.10, Iași – 8.11, Arad -12.11 și Brașov – 13.11 găsești pe https://www.facebook.com/tzubyskids.

actual, media, util

Care poate fi primul sit de patrimoniu cultural industrial

Lasă un comentariu

Platforma Rulmentul Brașov are șansa să devină primul sit de patrimoniu cultural industrial din România care primește o a doua viață prin regenerare urbană, arată un comunicat.

Rulmentul Brașov are șansa să devină prima platformă industrială care primește o a doua viață printr-un proiect de regenerare urbană, ce o integrează în viața culturală, socială și economică a orașului și o transformă într-un sit de patrimoniu cultural industrial.

Ar fi o premieră pentru România, putând fi primul sit de patrimoniu cultural industrial regenerat și valorizat în interesul comunității. În Europa, există numeroase astfel de proiecte, care transformă obiective industriale ce nu mai sunt folosite conform destinației inițiale, pentru a deservi nevoilor actuale ale locuitorilor din vecinătatea lor: activități culturale, economice, sportive,  precum și de agrement în spațiu verde.

Cum ar putea să arate Platforma Industrială Rulmentul peste aproximativ trei ani se va afla marți, 15 octombrie 2024, la ora 12.30, când va fi anunțat câștigătorul Concursului Internațional de Soluții organizat de Ordinul Arhitecților din România (OAR), în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, în baza unui contract încheiat cu Primăria Brașovului. Anunțul va fi comunicat în cadrul unei conferințe de presă, organizate de Primăria Municipiului Braşov la Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri C A T T I A Braşov. Vor participa Primarul Municipiului Braşov, Allen Coliban, Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Ştefan Bâlici, Preşedintele Filialei Brașov, Covasna, Harghita a OAR, Răzvan Dracea,  invitați internaționali și reprezentanți ai administrației. Evenimentul va fi transmis live pe facebook. Una din paginile unde îl veți putea urmări este: https://oar.archi/concursuri/oar/rulmentul-brasov/   .

Concursul de soluții pentru regenerarea urbană a fostei Platforme Industriale Rulmentul din Brașov face parte dintr-o serie de activități recomandate în studiul din 2019 al Băncii Mondiale, intitulat Strategia de Management al Activelor Brașov, în cadrul unui contract cu Primăria Brașov pentru a identifica potențialul imobiliar al amplasamentului. Ulterior au fost făcute mai multe evaluări, conform recomandărilor Băncii Mondiale, care au stat la baza modului în care a fost construită tema Concursului Internațional de Soluții organizat de OAR, începând cu data de 3 iunie:

  • Studiul istoric realizat de Institutul Național al Patrimoniului în 2021, pentru identificarea resursei culturale și a potențialului de reconversie[1], care evaluează comparativ structurile de pe platformă, stabilește o ierarhie a valorii culturale a fiecăreia și face recomandări de intervenție sau, după caz, chiar de protecție a acestora.
  • Raportul de investigare preliminară a gradului de contaminare pentru platforma industrială Rulmentul Brașov, realizat de Enviroland, 2022
  • Un larg proces de consultare publică desfășurat în 2023-2024, pentru a identifica nevoile comunității cărora ar trebui să le răspundă Platforma, după regenerarea urbană, și care a cuprins:
  • Chestionar online
  • Întâlnire cu reprezentanți ai corpului profesional al arhitecților și urbaniștilor
  • Întâlnire cu proprietarii de terenuri din zonă și din zonele imediat învecinate
  • Întâlnire cu reprezentanți ai ONG-urilor active în domeniile cultural și social din Brașov
  • Prezentare în cadrul întâlnirii periodice a Primarului Brașovului cu președinții asociațiilor de proprietari din zona Tractorul/Rulmentul
  • Preluarea punctelor de vedere transmise în perioada punerii în dezbatere a concursului în tema de concurs
  • Dezbaterea publică generală

Pornind de la aceste studii și consultări, concursul de soluții organizat de OAR, în baza contractului cu Primăria Brașovului, urmărește:

1. Stabilirea unei viziuni pentru dezvoltarea urbană a fostei platforme Rulmentul
pe termen mediu și lung considerată prin potențialul de a deveni un proiect care deschide oportunități de dezvoltare viitoare

2. Amenajarea unui amplu spațiu verde solicitat de locuitorii Brașovului în consultările publice și care vine în compensarea marii densități construite a nordului orașului

3. Conversia unor structuri industriale într-un centru versatil dedicat activităților sociale și culturale acordate cu nevoile orașului contemporan — intervenție care ar putea să devină cel mai valoros exemplu din România pentru intervențiile asupra patrimoniului industrial.

În cadrul concursului s-au înscris 32 de proiecte, dintre care unul va fi declarat câștigător și va semna contractul de proiectare, iar proiectele situate pe locurile 2, 3 și Mențiune vor primi premii în bani. Pentru a asigura deplina corectitudine a concursului, proiectele sunt anonimizate și juriul nu cunoaște nici autorii, nici țările din care provin. Concurenții au putut depune proiectele începând din 3 iunie, până pe 10 octombrie, iar juriul internațional a evaluat propunerile între 10 și 14 octombrie 2014.

Informații suplimentare & grafică

  1. Standardele de organizare a unui concurs de arhitectură:

Organizarea unui concurs de soluții presupune coordonarea mai multor elemente, dintre care cele mai importante sunt:

  • evaluarea corectă, printr-o analiză de costuri transparent justificată, a resurselor necesare – o valoare a contractului și a premiilor corect apreciată în raport cu cerințele contractului,
  • o temă de concurs bine întocmită, însoțită de studii de fundamentare, care descrie în mod cuprinzător obiectivul,
  • un juriu alcătuit dintr-o majoritate de arhitecți recunoscuți la nivel național și internațional, precum și profesioniști cu specializăricomplementare, care analizează proiectele comparativ, stabilind un clasament final și un câștigător,
  • o procedură clară, corectă și transparentă în toate punctele sale, de la lansarea concursului și până la finalizarea lui.
  • asigurarea anonimatului participanților la procedură. https://oar.archi/concursuri/avantajele-concursurilor/

Ordinul Arhitecților din România – https://www.facebook.com/OARNational/ OAR Concursuri – https://www.facebook.com/oar.concursuri/

[1] Studiu de fundamentare pentru identificarea resursei culturale și a potențialului de (re)conversie a platformei industriale Rulmentul din municipiul Brașov, din perspectiva evoluției istorice a zonei și a semnificației pentru patrimoniul tehnic și industrial al orașului, în vederea stabilirii recomandărilor de intervenție propuse în procesul de reabilitare, INP, 2021