„GENTLE COHESION” – 19 artiste din 15 țări expun la Palatul Mogoșoaia, în perioada 19 iulie-10 august. Pe 19 iulie 2025, de la ora 16:00, Galeria Ghețărie a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” – Mogoșoaia devine scena unui eveniment artistic internațional remarcabil: GENTLE COHESION, o expoziție care reunește 19 artiste din 15 țări, într-o celebrare a solidarității feminine și a diversității culturale, arată un comunicat de presă.
Continuă lectura „GENTLE COHESION” – 19 artiste din 15 țări expun la Palatul Mogoșoaia, pe 19 iulieArhive etichete: Turcia
Zilele Culturii Sefarde la București, în perioada 4-5 noiembrie
Evenimentul Zilele Culturii Sefarde la București, ediția a VII-a are loc în perioada 4-6 noiembrie 2024.
Săptămâna viitoare, de luni, 4 noiembrie, până miercuri, 6 noiembrie, va avea loc o nouă ediție a Zilelor Culturii Sefarde la București. Evenimentul, deja tradițional în spațiul cultural românesc, se bucură și în acest an de prezența unor personalități de prestigiu in domeniul culturii sefarde din România, Israel, Bulgaria si Turcia.
Continuă lectura Zilele Culturii Sefarde la București, în perioada 4-5 noiembrie”Dragoste în vremea revoltelor”, o nouă traducere din opera lui Ahmet Altan
O nouă traducere din opera lui Ahmet Altan, unul dintre cei mai importanți scriitori turci ai momentului, anunță un comunicat Anansi.
La începutul acestei luni, o nouă traducere din opera bine-cunoscutului scriitor și jurnalist turc Ahmet Altan a ajuns în librăriile fizice și online din întreaga țară. Este vorba despre romanul ”Dragoste în vremea revoltelor”, cel de-al doilea volum al Cvartetului Otoman, tetralogie care demonstrează că mai degrabă continuitatea, iar nu sincopele au definit istoria autocrației turce din ultimul secol.
Întrețesând aventuri amoroase zbuciumate, intrigi politice, lupte pentru putere și revolte sociale, Dragostea în zilele revoltelor oferă un tablou puternic și viu al crizei Imperiului Otoman de la începutul secolului XX. Cartea a apărut în ediție românească la Editura Trei, sub umbrela cunoscutului proiect de traduceri din literatura universală Anansi. World Fiction.
„Romanultrebuie citit ca o continuare a romanului Ca o rană de sabie, pentru că aici, alături de Hikmet Bey, se regăsesc personajele din primul volum plasate într-un nou context istoric, esențial pentru evoluția ulterioară a națiunii turce. La începutul anului 1909, sultanul încă domnește peste Imperiul Otoman, în timp ce unioniștii, membri ai Societății Uniune și Progres, care au reușit să impună instaurarea Constituției din 1876, se luptă să-și pună în aplicare programul de modernizare a instituțiilor și a societății. Odată instalată anarhia în rândurile armatei infiltrate de mullahi devotați sultanului, care manipulează populația în numele legii Șari’a, izbucnește o contrarevoluție, care va duce în final la detronarea și exilarea sultanului.
Cartea, scrisă la mai bine de un secol de la evenimentele povestite, trasează numeroase paralele între istoria Turciei de la începutul secolului XX și contemporaneitate, iar rememorarea detronării lui Abdul Hamid al II-lea, ultimul sultan cu autoritate absolută, poate constitui un exemplu și un impuls pentru contemporani; profund convins de puterea sa nelimitată, de ordin divin, un tiran poate afla că nu este veșnic și că imperiile, chiar seculare, se prăbușesc într-o zi, deși uneori supraviețuiesc în mentalul unor personalități accentuate.
În timp ce traduceam acest roman monumental, cu multă curiozitate și adeseori cu sufletul la gură, am înțeles perfect similitudinea dintre cele două epoci, aflate la un secol distanță, și mi s-au dezvăluit multe dintre secretele unei puteri discreționare. Am evadat într-o lume surprinsă de autor cu atâta erudiție, grație și empatie, încât, pătrunzând în Istanbulul însângerat al lui Altan, am fost copleșită de o imensă emoție”, ne-a declarat Mădălina Ghiu, traducătoarea cărții.
Publicat în Turcia în 2001, romanul Dragostea în vremea revoltelor a fost tradus cu succes în întreaga lume, multe dintre edițiile străine ale cărții apărând mai ales după arestarea din 2016 a scriitorului.
Cartea s-a bucurat de cronici apreciative în cele mai importante publicații, fiind comparată adesea cu o saga ce amintește de Război și pace: „Întregul roman radiază frumusețe deplină” (CriticaLetterraria), „Un roman de atmosferă, hipnotic și trist“ (Asian Review of Books), „Un thriller ambițios și inteligent despre dragoste și război“ (Kirkus Reviews).
Întrețesând aventuri amoroase zbuciumate, intrigi politice, lupte pentru putere și revolte sociale, Dragostea în zilele revoltelor oferă un tablou puternic și viu al crizei Imperiului Otoman de la începutul secolului XX.
Ahmet Altan (n. 1950) este astăzi unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru că ar fi transmis „mesaje subliminale“ puciștilor in timpul unei emisiuni televizate.
În spatele gratiilor, în celula sa de patru metri, Ahmet Altan și-a găsit salvarea în scris. Volumul său de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată – una dintre cele șase cărți cu care a debutat proiectul Anansi. World Fiction (traducere de Andrei Covaciu) – a fost scos din închisoare, bucată cu bucată, de avocatul său. Tot în timpul detenției, Ahmet Altan a scris romanul Doamna Hayat, un elogiu adus libertății, iubirii, literaturii (ediția în limba apărând sub semnătura Mădălinei Ghiu).
Deși condamnat la închisoare pe viață, în aprilie 2021, Curtea Supremă de Apel a Turciei a dispus eliberarea lui. În februarie 2024, Ahmet Altan a fost condamnat din nou la închisoare. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul său din 1982, Altan a publicat mai multe romane și volume de eseuri. În afară de traducerile amintite, la Editura Trei, sub umbrela Anansi, a mai apărut în traducere romanul Ca o rană de sabie (cu care debutează ciclul Cvartetul otoman, traducere de Luminița Munteanu).
În prezent, Ahmet Altan trăiește la Istanbul, iar autoritățile turce îi interzic în continuare să părăsească țara.
Ce poate face din poezie un festival de profil când se întâmplă la Sibiu
Anul trecut am răsfoit antologia care a fost rezultatul Festivalului Internaţional de poezie de la Sibiu şi m-am bucurat că, în sfârşit, un eveniment românesc reuşeşte să lase în urmă ceva concret legat de întâlnirile poeţilor pe care îi adună. Sibienii revin şi în acest an în postura de gazde pentru cea mai consistentă selecţie de poeţi străini pe care i-am văzut vreo dată în România. Timp de trei zile, poezia petrece la Sibiu în cinci evenimente la care mă bucur că pot să asist.
Dacă poeţii străini sunt ceva ce rar întâlneşti la festivalurile de la noi, lista invitaţilor autohtoni raspund la întrebări legate de mersul poeziei româneşti ieri, azi şi mâine, autori ca Mircea Cărtărescu sau Dumitru Crudu stând bine alături de Marius Chivu sau Ioana Nicolae şi Ionel Ciupureanu dar şi cu detaşamentul Zonei Noi cu poeţi care abia au început să publice primele volume, dar deja au stiluri uşor de recunoscut. Eu mă pregătesc pentru povestea de sâmbătă dimineaţă cu o selecţie din Sexul Brâncuşi, punerea în scenă a poeziei cu care o să închei luna septembrie.
Dintre toate lucrurile care se pot întâmpla cu poezia, selecţia şi programarea lecturilor la Sibiu ridică foarte sus standardul evenimentelor de gen de la noi. În afara poeţilor pe care îi puteţi regăsi mai jos, Festivalul se bucură şi de prezenţa lui Bas Kawakman, directorul Poetry International Foundation din Rotterdam, organizaţia din spatele celei mai cuprinzătoare manifestări de profil din spaţiul european.
L.E. Nu stiu cum dar nu am scris mai sus de afisul Anei Toma. Grafica ei a sarit mereu in ochi fie ca e vorba despre design de carte, fie ca vorbim despre afise. De data aceasta… pare sa fi mers si mai departe. Culoarea verde de pe manerele farelor de calcat cu talpile desfasurate in pagini se regaseste in numele tarilor din care vin poetii invitati la Sibiu. Si exact asta astept de cate ori merg la un festival unde autori de poezie din mai multe tari promit lecturi relevante din poezia de azi. Am trait asta si la Ars Poetica in Bratislava si in Berlinm, cand Lirikline aniversa un deceniu de activitate… Poezia buna ramane legata de tara pe care o reprezinta dar isi desface fatetele atat de departe de presiunile si prejudecatile uniformizante si (inter)nationale ca ai senzatia ca esti nu doar in locul ci si in momentul potrivit.
Pe larg:
FESTIVALUL INTERNATIONAL DE POEZIE DE LA SIBIU
Ediția a III-a, 19-21 septembrie 2014
Vineri, 19 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 18
Deschiderea Festivalului
Florin Iaru
Stanka Hrastelj (Slovenia)
Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova)
Ionel Ciupureanu
Kateryna Babkina (Ucraina)
Marius Chivu
David Baker (SUA)
Sâmbătă, 20 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 11
Arturo Sánchez (Spania)
Rita Malhotra (India)
Răzvan Țupa
Matei Hutopila
Paul Jeute (Germania)
Tara Skurtu (SUA)
Dumitru Crudu (Republica Moldova)
Sâmbătă, 20 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 18
Vasilis Amanatidis (Grecia)
Ioana Nicolaie
Page Starzinger (SUA)
Amir Or (Israel)
Ruxandra Cesereanu
Gökcenur C. (Turcia)
Mircea Cărtărescu
Duminică, 21 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 11
Zona nouă. Prezentarea grupului & lecturi:
Vlad Pojoga
Cătălina Stanislav
Daniel Coman
Krista Szöcs
Sînziana Șipoș
Andrei Șerban
Duminică, 21 septembrie, Welt Kultur, ora 20
Beat Bukowski. Spectacol pe texte de Charles Bukowski susținut de Claudiu Fălămaș
Închiderea Festivalului