CONCURS DE TEXTE ROMÂNEȘTI pentru un spațiu dedicat dramaturgiei românești în FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU, anunță UNITER.
Ediția a XXXV-a Festivalului Național de Teatru, care se va desfășura în perioada 17-26 octombrie, la București, găzduiește un concurs de scenarii dramatice. Deadline 8 iulie. Detalii oferă comunicatul de presă de mai jos.
Continuă lectura CONCURS DE TEXTE ROMÂNEȘTI la UNITER: Deadline 8 iulieTinerii scriitori premiați pentru creațiile lor literare în „Cartea Verde a Copilăriei”: o capsulă a timpului pentru viitorul planetei , anunță un comunicat.
București, 16 octombrie 2024 – Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), a organizat aseară, la Teatrul Dramaturgilor Români, Festivitatea de Premiere a Concursului de Creație Literară „Cartea Verde a Copilăriei”. ”Evenimentul a fost un real succes, aducând în prim-plan creațiile literare ale copiilor care au explorat teme legate de protecția mediului și sustenabilitatea planetei noastre”, spun organizatorii.
Volumul „Cartea Verde a Copilăriei” reunește lucrările copiilor cu vârste între 7 și 14 ani, participanți la atelierele de scriere creativă organizate în filiale BMB. Tinerii scriitori ne-au oferit o imagine unică asupra modului în care ei văd viitorul planetei și responsabilitatea pe care o avem față de mediu.
Lista câștigătorilor poate fi consultată pe site-ul BMB, www.bibmet.ro.
Pe scena festivă au urcat nu doar copiii premiați, ci și bibliotecarii și profesorii care au coordonat atelierele de scriere creativă din cadrul filialelor BMB. Aceștia au primit aplauze la scenă deschisă și au fost răsplătiți cu diplome de recunoaștere pentru implicarea și dedicarea lor, esențiale pentru succesul acestui proiect.
Evenimentul a fost marcat și de spectacolul de teatru „Ultimul Strigăt al Terrei”, prezentat de Trupa de Teatru a Colegiului Național „I. L. Caragiale”. Piesa, inspirată din creațiile copiilor, a subliniat importanța protecției mediului și responsabilitatea față de natură.
Ramona Ioana Mezei, directorul BMB, a declarat: „Sunt extrem de mândră de acești tineri scriitori care, prin creațiile lor, ne-au reamintit cât de important este să ne implicăm activ în protejarea mediului. ‘Cartea Verde a Copilăriei’ este o pledoarie pentru acțiune, iar rolul nostru, ca adulți, este să le oferim sprijinul necesar pentru a construi un viitor mai bun.”
De asemenea, la finalul serii, doamna Mezei le-a lansat copiilor prezenți provocarea de a trimite către BMB propuneri pentru următorul proiect din seria „Literatura Fără Vârstă”, încurajându-i să continue să își dezvolte creativitatea și implicarea în proiecte literare.
Concursul „Cartea Verde a Copilăriei” face parte din programul „Literatura fără vârstă”, lansat de BMB în 2018, și continuă să inspire noi generații de scriitori și ambasadori ai sustenabilității.
Pentru mai multe informații despre eveniment și activitățile viitoare, vizitați site-ul BMB sau urmăriți paginile noastre de social media.
Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci publice, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului București, care facilitează accesul la informare și lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziția publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureștiului, BMB contribuie activ la îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.
REZULTATELE JURIZĂRII CONCURSULUI INTERNAȚIONAL DE SOLUȚII RULMENTUL, BRAȘOV sunt publice, arată un comunicat de presă.
Un proiect vizionar, autentic și inovator a câștigat Concursul Internațional de Soluții pentru Platforma Industrială Rulmentul. Abordarea poate duce la dezvoltarea integrată a Brașovului, inclusiv în comun cu Sânpetru. Proiectul poate deveni un prototip pentru regenerarea altor situri industriale din România. Implementarea va face Rulmentul primul sit de patrimoniu cultural industrial din România
marţi, 15 octombrie 2024, ora 12:30 Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri C A T T I A Braşov.
Un proiect care propune o dezvoltare vizionară, autentică și inovatoare a actualei Platforme Industriale Rulmentul, care va păstra peste 60% din spațiu pentru a fi un parc public și va duce la dezvoltarea întregului oraș, inclusiv a localității Sânpetru, a câștigat Concursul Internațional de Soluții, organizat de Ordinul Arhitecților din România (OAR), în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, Autoritate Contractantă – Primăria Municipiului Braşov, între 3 iunie 2024 și 14 octombrie 2024. Proiectul a fost propus de JB ARHITECTURA, ADN BIROU DE ARHITECTURĂ, BEROS ABDUL ARHITECȚI ASOCIAȚI.
În perioada 11 – 14 Octombrie 2024 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise la Concursul Internațional de Soluții „RULMENTUL, BRAŞOV”, competiție lansată oficial pe data de 3 iunie 2024, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR), în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, Autoritate Contractantă – Primăria Municipiului Braşov.
Obiectivul principal al concursului a fost selectarea celei mai bune soluții pentru regenerarea urbană a fostei Platformei industriale Rulmentul, în vederea atribuirii contractului de proiectare. Regenerarea urbană reprezintă un proces de amploare și de durată care necesită o abordare integrată, pluridisciplinară și desfășurată etapizat.
Competiția a vizat regenerarea urbană a Platformei Industriale Rulmentul Brașov, prin:
(1) stabilirea unei viziuni de dezvoltare urbană pe termen mediu și lung pentru regenerarea Platformei industriale Rulmentul;
(2) amenajarea unui spațiu verde / public cu o suprafață de aproximativ 11 hectare, cuprinzând amenajări ale suprafețelor neconstruite, dar și amenajări ale construcțiilor existente în perimetrul indicat, obiectiv ce va fi proiectat pentru a deveni nucleul principal al întregului ansamblu, putând conecta viitoare funcțiuni așezate perimetral;
(3) reabilitarea unor construcții cu certă valoare patrimonială (Ansamblul Hangar 6) și transformarea acestora într-un centru cultural.
Premiile acordate:
| PREMIU | Contravaloare |
| Premiul I | valoarea estimată a contractului de servicii de proiectare – 2.274.000 EUR fără TVA. (11.324.520,00 RON* fără TVA) |
| Premiul II | 42.016 EUR fără TVA (209.000,00 RON* fără TVA) |
| Premiul III | 25.142 EUR fără TVA (125.210,09 RON* fără TVA) |
| Mențiune | 8.403 EUR fără TVA (41.848,74 RON* fără TVA) |
| Mențiune | 8.403 EUR fără TVA (41.848,74 RON* fără TVA) |
| Mențiune | 8.403 EUR fără TVA (41.848,74 RON* fără TVA) |
*1 eur = 4,98 RON
Marţi, 15 octombrie 2024, la ora 12:30, la Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri C A T T I A Braşov a avut loc Conferința de Presă pentru anunțarea rezultatelor jurizării competiției eveniment găzduit de Primăria Municipiului Brașov. Conferința de presă a putut fi vizionată în timp real pe paginile de Facebook ale Organizatorului – Ordinul Arhitecților din România și Autorității Contractante – Primăria Municipiului Braşov.
DECLARAŢIA JURIULUI. Concursul internațional de soluții pentru „RULMENTUL, BRAŞOV” 2024
Scopul Concursului Internațional Rulmentul a fost acela de a selecta cea mai bună soluție pentru regenerarea urbană a zonei de nord a Brașovului. Acest proces este de amploare și de lungă durată si necesită o abordare integrată, multidisciplinară și etapizată. Viziunea propusa trebuie să servească societății ca un act cultural de interes public și trebuie să fie în conformitate cu prevederile în vigoare ale legislației românești privind desemnarea contractelor de achiziție publică.
Fosta platformă industrială Rulmentul este una dintre cele mai importante și ultimele rezerve imobiliare ale orașului Brașov, comparabilă cu dimensiunea centrului istoric. Faptul ca administrația locala a orașul Brașov este proprietarul majorității terenului (32,54 ha din 52 ha), creează oportunitatea implementării unei viziuni benefice pentru oraș. Prin transformările succesive ale secolului al XX-lea, situl a devenit martor al unor momente semnificative care caracterizează trecutul industrial, care ar putea servi drept piatră de temelie pentru dezvoltarea sa viitoare.
Cu toate acestea, deși are un potențial spațial deosebit, sitului îi lipsește un concept și o abordare integrată care să valorifice aspectele tangibile si intangibile ale patrimoniului industrial si posibilitățile de reutilizare.
Juriul apreciază intenția autorităților orașului de a revitaliza situl într-un spațiu public contemporan și de a organiza un concurs internațional, pentru a obține cea mai bună soluție privind conservarea și revitalizarea urmelor industriale autentice. Interesul celor 32 de participanți care au propus idei de îmbunătățire a acestui sit complex și interesant, precum și diversitatea abordărilor lor, evidențiază necesitatea concursului organizat temeinic de către Ordinul Arhitecților din Romania. În egală măsură, dovedește atenția internațională acordată acestei teme de concurs pentru fosta platformă industrială Rulmentul, abordata din perspectiva peisajului cultural industrial compus din toate elementele existente pe sit (clădiri, infrastructura, vegetație etc.).
Juriul a analizat și a dezbătut propunerile participanților, multe dintre ele fiind remarcabile prin profunzimea viziunilor abordate, motiv pentru care juriul a avut sarcina foarte dificilă de a clasifica și evalua cu atenție fiecare proiect în conformitate cu toate criteriile de evaluare stabilite prin tema de concurs.
Juriul a apreciat în mod deosebit proiectele care au cercetat, analizat și interpretat în mod creativ calitățile moștenirii industriale, construite și naturale, asociate cu identitatea, istoria si memoria sitului. Au fost evaluate în mod deosebit conceptele care au pus in valoare complexitatea peisajului, a artefactelor industriale și a elementelor construite, oferind soluții pentru problemele urbane, conexiunile și facilitățile sociale deficitare. Juriul a analizat, de asemenea, aspecte legate de peisaj și design urban, prin filtrul ecologic esențial pentru viitorul spațiu public care devine o noua coloană vertebrală urbană.
Juriul a întreprins o analiză aprofundată, pentru a recunoaște proiectele care creează o tranziție între calitățile existente si viitoare ale spațiului, printr-o viziune responsabila din punct de vedere social și ecologic, proiectată cu calitate. Cu alte cuvinte, juriul a căutat echilibrul corect între existent și nou, selectând proiectele care utilizează calitățile existente și introduc altele noi, care recunosc și păstrează calitățile istorice și fizice, tangibile și intangibile ale spațiului, dar care oferă în același timp noi posibilități de a folosi acest spațiu public. Juriul a apreciat, de asemenea, conceptele care au un potențial sinergetic și care ar putea fi dezvoltate alături de comunitățile vecine.
Juriul mulțumește tuturor participanților pentru contribuția valoroasa și felicită echipele câștigătoare pentru interpretarea plina de inspirație asupra sitului industrial.
În urma deliberărilor juriului au fost selectate proiectele câștigătoare:
PREMIUL I – Proiectul cu numărul 121 – AJ1001 – JB ARHITECTURA, ADN BIROU DE ARHITECTURĂ, BEROS ABDUL ARHITECȚI ASOCIAȚI
Autori principali: JBA – Johannes Andreas Bertleff, Dana Cucoreanu; ADNBA – Andrei Șerbescu, Eduard Untaru, Roberta Frumușelu, Adrian Untaru; BAA – Christian Beros
Co-autor: Alexandru Belenyi, Diana Valentina Bogdan, Liviu Creoșteanu, Raluca Grecea, Andrei Mitrea
Colaboratori arhitectură: Amina Alchihabi, Sebastian Balaci, Mara Bejan, Ruxandra Chiriță, Simina Cîrneanu, Iris Comănescu, Ilinca Mărăcine, Andrada Neagu, Sorin Olteanu, Andreas Samanis, Rebecca Tomoială, Ionuț Ursachi, Adrian Bratu (Visualizations), Andrei Răzvan (Visualizations), Antonia Gherasim
Colaboratori specialități: Horia Preduș (Sistematizare Verticală)
“ Proiectul identifică în mod convingător calitățile existente ale patrimoniului industrial, rămășițele intervențiilor trecute, urmele construite și sistemele naturale, cum ar fi vegetația și râul Timiș, ca elemente esențiale pentru o nouă viziune asupra Platformei Rulmentul din Brașov.
Conceptul se concentrează pe reabilitarea sitului, caracterizat drept un peisaj industrial neierarhic, prin reutilizarea elementelor existente și reactivarea unor zone mai mari, cum ar fi cartierele rezidențiale recente, pentru a forma un țesut urban centrat în jurul unui nou parc public, conectându-l la orașul Brașov.
Juriul susține perspectiva proiectului conform căreia este necesară dezvoltarea unei strategii la nivelul întregului oraș pentru a consolida legăturile, în special în ceea ce privește infrastructura și furnizarea de noi facilități (de exemplu, școli și grădinițe). Propunerea sugerează adăugarea a două noi inele de legătură în sud (Zaharia Stancu și Henri Coandă) prin sensuri giratorii și extinderea conexiunilor către nordul comunei Sânpetru. Acest concept este eficient deoarece pune accent pe trasee prietenoase pentru pietoni și bicicliști, menținând coeziunea sitului fără întreruperi majore datorate infrastructurii rutiere.
Proiectul oferă o viziune urbană care permite regenerarea socială și ecologică fără a limita utilizarea sau dezvoltările viitoare. Faza propusă, împărțită în patru etape de câte 10 ani fiecare, este convingătoare, începând cu noua structură de parc public. Echilibrul între spațiul destinat parcului și suprafețele construite respectă cerințele proiectului, cu următoarea împărțire:
Viziunea oferă o schimbare convingătoare de scară, bazată pe consolidarea a ceea ce există deja, oferind noi momente în locuri autentice, descoperite și cartografiate în verdele și solul existent între hangare și hale industriale. Acest nou parc public central este realizat prin intervenție și gestionare minime. Dezvoltarea sistemului natural și a vegetației din jurul râului Timiș în nord este un element de legătură și de îmbogățire a parcului, în special între cele două dealuri ale depozitului de deșeuri
Apreciem această soluție pentru autenticitatea sa.
Per ansamblu, este un concept profund analizat, bine dezvoltat și vizionar, care are potențialul de a crea un sit unic pentru locuitorii Brașovului și, eventual, ca investiție comună cu Sânpetru. Acest proiect poate fi un catalizator pentru regenerarea nordului Brașovului, precum și un incubator pentru o nouă dezvoltare urbană, economică, socială și culturală pentru întreaga regiune. Juriul recomandă realizarea cu celeritate a acestui proiect unic. Acest proces ar trebui să fie însoțit de un consiliu interdisciplinar format din mai mulți experți și discipline diferite pentru a asigura implementarea cu succes pe termen lung a conceptului .
Propunerea poate fi un prototip pentru gestionarea fostelor situri industriale din România și un exemplu inovator în Europa.
PREMIUL II – Proiectul cu numărul 116 – WA2023 – SC NORMA ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL, BOCA STEFANIA LILIANA – BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA, SC RECREATIV ARHITECTURA PEISAGERA SRL
Autori principali: Afloarei Ioana, Afrasiabi Dariush, Belea Iulia, Boca Ștefania Liliana, Chiorean Andrei Vlad, Coruțiu Mara, Fleșeriu Alexandru Nicolae, Mutnean David, Péter Eszter, Petrovai Raluca, Stoica Radu Nicolae
Colaboratori arhitectură: Ing. peisagist Olteanu Alexandra, hidrolog Tetelea Cristian, ing. peisagist Uglea Andreea Claudia
“Proiectul introduce conceptul de „Tabula Scripta” ca metodă de abordare a patrimoniului industrial, printr-o analiză extrem de amănunțită a Platformei Rulmentul în toate aspectele sale complexe, la diferite scări de intervenție. Acest concept permite o transformare ulterioară durabilă prin adăugarea de noi straturi de utilizări și semnificații, adăugând valoare prin procesul de revitalizare propus. În ceea ce privește analiza, metodologia aplicată este în conformitate cu abordarea internațională în domeniul patrimoniului industrial.
Proiectul acordă o atenție deosebită moștenirii de mediu a sitului. În acest sens, proiectul subliniază rolul Platformei Rulmentul în cadrul „centurii verzi” din nordul Brașovului în cadrul unei intervenții ecologice la scară mai largă, luând în considerare recuperarea teritorială a zonelor industriale dezafectate existente.
Așa cum se solicită în tema concursului, proiectul propune un mix de funcțiuni în cadrul Platformei Rulmentul, în conformitate cu nevoile vecinătăților, precum școli publice, biblioteci, locuri de joacă, facilități sportive, abordând în același timp nevoile funcționale sociale și culturale mai largi la nivel urban și regional prin centre medicale, zone de expoziție, muzee și centrul cultural (Hangar 6). Aspectele economice ale dezvoltării urbane sunt abordate prin funcțiuni care necesită o colaborare public-privat, precum hub-ul creativ, locuințele și facilitățile comerciale.
În ceea ce privește zona verde publică, juriul a apreciat abordarea generală orientată către o decodificare arheologică și o „dezarhivare” a straturilor construite existente care fac parte din infrastructura industrială. Canalele subterane, bazinele de apă și suporturile de conducte sunt propuse pentru ecologizare, reutilizare și reintegrare în noul parc.
Juriul apreciază complexitatea analizei și a conceptului propus, considerat extrem de puternic,.
PREMIUL III – Proiectul cu numărul 110 – AF7877 – SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL
Autori principali: SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL
Co-autor: arh. Cristina Balogh, Arh. Tiberiu Ciolacu, Arh. Diana Cosman, Arh. Vlad Creoșteanu, Arh. Beatrice-Ana Jijian, Dipl. Ing-Arch. Benjamin Kohl, Arh. Cristina Moldovan, Arh. Tudor Pănescu, Arh. Lucian Șuvaina
Colaboratori arhitectură: arh. Ana-Maria Cosma
Colaboratori Specialități: dr. peisagist Păunița Boancă
“ În general, juriul apreciază propunerea prezentată ilustrată echilibrat cu doze pragmatice între obiectivele temei de concurs și interesele părților interesate: public-privat. Conceptul oferă claritate în ceea ce privește spațiile deschise și construite, oferind soluții precise pentru acestea. Există o ierarhie clară a spațiilor care conduce utilizatorii prin străzi și piețe, toate susținute de o combinație de elemente peisagistice propuse și/sau păstrate.
Aceasta este una dintre puținele propuneri care definește foarte clar zona din jurul hangarului 6 pe toate laturile, prezentând în același timp opțiuni structurate de densificare a zonei din proximitatea hangarului. Ca atare, propunerea definește oportunități clare și pentru părțile interesate din sectorul privat în etapele ulterioare, fără a compromite cerințele de bază ale temei și susținând ambiția de a genera un sit unic pentru Brașov și Platforma Rulmentul.
Amestecul funcțional general de pe amplasament este apreciat, însă decizia de a propune funcții publice pe un teren proprietate privată fără o integrare convingătoare a clădirilor existente este lipsită de argumente și întârzie eventualele investiții publice și private, generând nesiguranță. Complexul funcțional din jurul halei și al grădinilor urbane reflectă teme contemporane ale sustenabilității, dar nu are o stringență pentru locația specifică din cadrul sitului și din zona Brașovului.
MENŢIUNE 1 – Proiectul cu numărul 100 – NR2410 – ATELIER MASS – NEW ENVIRONMENTS – STUDIO DE PEISAJ ANA HORHAT – BLU.works
Autori principali: ATELIER MASS (Silviu Aldea, Camelia Sisak, Tamás Sisak) + NEW ENVIRONMENTS (Giacomo Gallo, Robert Younger)
Co-autor: SAH (Ana Horhat), BLU.works (Jacopo Gennari Feslikenian)
Colaboratori arhitectură: Violeta Frișan, Robert Vasiluț, Roxana Udrescu, Cristian Duda, Vlad Birtaș, Andreea Ștefănescu (Atelier MASS), Abhinand Krishnakumar Menon (BLU.works)
Colaboratori Specialități: Felicia Radoviciu, Teodora Pascu, Ivona Svinți-Nechita (landscaping), Teodora Constantinescu, Oana Paraschiv (urban planning), Bogdan Simionescu (visuals)
“Propunerea răspunde elementelor de temă cu un concept clar de dezvoltare urbană. Crearea unei rețele de spații publice structurate precis, a unor zone densificate cu atenție și a unei bune combinații de funcții menite să maximizeze activitățile pe sit, se adresează unei zone mai extinse, care urmează să fie dezvoltată în vecinătate, prin includerea mai multor actori urbani.
MENŢIUNE 2 – Proiectul cu numărul 119 – RR0806 – Studio 82
Autori principali: Octav Silviu OLĂNESCU, Anamaria OLĂNESCU, Andrada MAIER-DRĂGAN, Petrică MAIER-DRĂGAN, Oana Antonia FILIP
“Propunerea consideră Platforma Rulmentul ca o resursă pentru orașul Brașov, atât în ceea ce privește identitatea culturală, cât și dezvoltarea spațial-ecologică, iar acest lucru este apreciat de juriu, fiind, de asemenea, în conformitate cu tema concursului.”– aprecierea Juriului
MENŢIUNE 3 – Proiectul cu numărul 130 – AZ4891 – Atelier Olimpia Onci Srl
Autori principali: Marius Stelian Găman, Ana-Maria Branea, Olimpia Onci-Isopescu
Co-autor:
Colaboratori arhitectură: David-Alexandru Dumitrescu, Evelina Ursatii, Bogdan Liviu Isopescu, Miruna Trașcă
Colaboratori Specialități: Alexandru Ciobotă
“ Propunerea se bazează pe conceptul de “palimpsest”, considerând situl ca fiind o stratificare complexă a istoriei industriale și a naturii. Ea pledează pentru recuperarea sa fizică și funcțională în vederea definirii unui nou peisaj urban hibrid. Încadrat ca cea mai nordică completare a axei urbane principale nord-sud a Brașovului, Platforma Rulmentul oferă autorilor o șansă de a dezvolta un mediu construit contemporan dincolo de centrul istoric al orașului și de extinderea modernistă a Platformei Tractorul. Juriul găsește acest lucru în mod special în conformitate cu tema de concurs. ”– aprecierea Juriului
MENŢIUNE SPECIALĂ – Proiectul cu numărul 108 – AB0303 – MWARH ATELIER S.R.L.
Autori principali: MWARH ATELIER S.R.L.
“ Juriul a apreciat propunerea axată pe procesul de revitalizare post-industrială prin planificare participativă care ar putea declanșa o intervenție durabilă și pe termen lung asupra Platformei Rulmentul, valorificând patrimoniul industrial în aspectele sale tangibile și intangibile”– aprecierea Juriului
Expoziția tuturor proiectelor participante la concurs va putea fi vizitată la Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri C A T T I A Braşov.
Concursul este organizat de către Ordinul Arhitecților din Romania (OAR) în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, în conformitate cu prevederile internaționale pentru Concursuri de arhitectură și urbanism după cum sunt menționate în Ghidul de bune practici în organizarea concursurilor de soluții de arhitectură și urbanism OAR, publicat în 2018 și revizuit în 2022, și cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziție publică. Concursul este public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. Concursul de soluții este organizat ca o procedură independentă, conform art. 105 lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, urmând ca ulterior, în baza prevederilor art. 104 alin. (7) din aceeași lege, contractul de servicii de proiectare să fie atribuit concurentului câștigător al concursului, în urma unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Juriul concursului a fost alcătuit din specialiști cu experiență interdisciplinară, fiind cooptați experți peisagiști, arhitecți și urbaniști:
Membri titulari
arh. peis. Iris Dupper
arh. peis. Dominika Tihanyi
arh. Oana Țiganea
urb. Marcello Modica
arh. Christoph Jantos
arh. Dragoș Oprea – Reprezentant AC
arh. urb. Rudolf Gräf
Membri supleanți
arh. Ilinca Păun Constantinescu
urb. Raluca Baco – Reprezentant AC
De asemenea, la jurizare au participat, fără drept de vot, echipa de organizare din partea Ordinului Arhitecților din România:
• arh. Radu-Tudor Ponta – Consilier profesional;
• arh. Laura Covaci – Consilier profesional;
• arh. Mirona Crăciun – Consilier concursuri OAR, Coordonator concurs;
• arh. Raisa Parpală – Referent concursuri OAR, Secretar jurizare;
• urb. Louisiana Stoica – Referent concursuri OAR, Secretar jurizare
Vă invităm să urmăriți în continuare pagina oficială a concursului:
Roman Lopatynskyi din Ucraina câștigă Concursul Internațional George Enescu 2024, Secțiunea Pian, arată un comunicat.
Roman Lopatynskyi din Ucraina câștigă Concursul Internațional George Enescu 2024, Secțiunea Pian, după o Finală în care a interpretat Concertul nr. 2 în si bemol major pentru pian și orchestră op. 83 de Johannes Brahms. Pe locul al doilea s-a situat Tatiana Dorokhova iar pe locul al treilea Evgeny Konnov.
Roman Lopatynskyi (31 de ani, Ucraina) este câștigătorul celei de a XIX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu, Secțiunea Pian, la sfârșitul unei finale în care a interpretat Concertul nr. 2 în si bemol major pentru pian și orchestră op. 83 de Johannes Brahms, acompaniat de Orchestra Filarmonicii “George Enescu”, sub bagheta dirijorului Christian Reif.
Câștigătoarea Premiului al II-lea, Tatiana Dorokhova (33 de ani, Rusia) a interpretat Concertul nr. 1 în re minor pentru pian și orchestră op. 15 de Johannes Brahms în timp ce câștigătorul Premiului al III-lea, Evgeny Konnov (32 de ani, Rusia),a interpretat Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru pian și orchestră op. 23 de Piotr Ilici Ceaikovski.
Concursul Internațional George Enescu se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, fiind un proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii și organizat de către ARTEXIM.
Juriul Secțiunii de Pian pentru cea de a XIX-a ediție a Concursului Internațional George Enescu a fost format din pianiștii Lilya Zilberstein (Președinta Juriului), Luiza Borac, Dana Borșan, Sina Kloke, Vovka Ashkenazy, Andrei Pisarev, Simon Trpčeski, Alexander Shtarkman și managerul Martin Campbell-White.
Premiul I al ediției a XIX-a a Concursului Internațional George Enescu este în valoare de 15.000 de euro net, premiul al doilea de 10.000 de euro net, iar premiul al treilea de 5.000 de euro net. De asemenea, laureaților Concursului Internațional George Enescu 2024 li se va oferi șansa de a concerta în cadrul edițiilor 2025 și 2026 ale Festivalului şi Concursului Internațional George Enescu, precum și în concerte organizate în cadrul stagiunilor filarmonicilor din țară.
În cadrul Concursului Internațional George Enescu, casa de discuri Electrecord oferă câștigătorilor premiilor întâi de la secțiunile violoncel, vioară și pian, oportunitatea de a înregistra lucrări de George Enescu, cu posibilitatea de a fi transpuse pe un album dublu dedicat.
Trofeele Concursului Enescu 2024 sunt realizate de către artistul Mihai Băncilă.
În cadrul Galei de premiere s-au oferit și trei premii speciale:
Premiul Radu Lupu pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări de George Enescu, în valoare de 3.000 euro net, a fost câștigat de Roman Lopatynskyi, care a interpretat Sonata nr. 3 în re major op. 24.
Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse – Bulz pentru piande Diana Rotaru în valoare de 2.000 euro net, a fost câștigat de Tatiana Dorokhova.
Premiul Constanța Erbiceanu, oferit de Fundația Culturală Erbiceanu, în valoare de 2.500 euro net, care se atribuie unui concurent român, a fost câștigat de Alexa Stier.
Premiul Publicului, în valoare de 1.000 euro net, a fost câștigat de Evgeny Konnov, care a fost votat de către un public din 15 țări: Malaysia, Croația, Kazahstan, Estonia, Argentina, Macedonia de Nord, Elveția, Austria, Spania, Ucraina, Italia, Rusia, Statele Unite ale Americii, Germania și România.
Finala Concursului de Pian se mai poate încă urmări online, pe website-ul concursului: https://concurs.festivalenescu.ro.
Pianistul ucrainean Roman Lopatynskyi s-a născut în 1993, la Kiev și este unul dintre cei mai apreciați tineri pianiști din Ucraina. Este laureat a peste 20 de competiții internaționale de pian, precum Concursul Internațional de Pian Hamamatsu, Concursul Internațional de Pian Ferruccio Busoni din Bolzano, Concursul Internațional pentru Tineri Pianiști în Memoria lui Vladimir Horowitz din Kiev, Concursul Internațional Arthur Rubinstein Piano Master.
Din 2017, Roman Lopatynskyi este membru al Academiei Festivalului Heidelberg. Este invitat frecvent să cânte în săli de concerte și la festivaluri internaționale renumite, precum Ginza Hall din Tokyo, Steinway Hall din New York, Festivalul Internațional de Pian Mariinsky din Sankt Petersburg, Festivalul Next Generation Classic din Bad Ragaz, Festivalul de Muzică Heidelberger Frühling, și a colaborat cu succes cu Orchestra Simfonică Națională și Filarmonica Națională din Ucraina, Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Filarmonică a Radiodifuziunii Germane Saarbrücken Kaiserslautern, Orchestra dell’Arena di Verona și Filarmonica Teatrului din Bologna. De asemenea, a debutat la Musikverein și la Konzerthaus din Viena.
Tatiana Dorokhova s-a născut în 1991 în Volgograd, într-o familie de muzicieni. A început să cânte la pian la vârsta de 6 ani și a absolvit în 2006 Școala de Muzică pentru Copii nr. 14 din Volgograd (la clasa profesoarei Anna Cherfas), urmată de Școala Centrală de Muzică a Conservatorului de Stat Ceaikovski din Moscova (la clasa profesorului Alexander Mndoyants). De asemenea, a participat la cursuri de măiestrie cu muzicieni remarcabili, precum Dmitri Bashkirov, Paul Badura-Skoda, Dina Yoffe, Leon Fleisher sau Richard Goode. Tatiana Dorokhova este laureată a numeroase concursuri internaționale și a luat parte la înregistrarea seriei de CD-uri “Antologia muzicii pentru pian a compozitorilor sovietici și ruși”, lansată de casa de discuri Melodiya.
Evgeny Konnov s-a născut în Circik (Uzbekistan) în 1992 și a studiat cu profesorii Georg Friedrich Schenck, Evgenia Rubinova, Jan Jiracek von Arnim, Albert Mamriev și Christoph Hammer. Este laureat al mai multor concursuri internaționale, printre care: Premiul I la Concursul Internațional de Muzică Maria Canals, ediția 64, Premiul I la Concursul Internațional de Pian Unisa, ediția a XIV-a, și premiul I la Concursul Internațional de Pian Ettore Pozzoli, ediția 31. Evgeny Konnov a concertat în săli de concerte importante, precum Konzerthaus și Musikverein din Viena, Gasteig din München, Palau de la Música Catalana din Barcelona, Auditoriumul Adán Martín din Tenerife, Casa da Música din Porto, Sala Cortot din Paris etc.
A cântat cu Orchestra Simfonică din Madrid, Orchestra Simfonică din Tenerife, Orchestra Filarmonicii Johannesburg, Orchestra Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău, Orchestra Națională Jove din Catalonia, Orchestra Simfonică din Sanremo, Orchestra Filarmonicii din Portugalia.
Alexa Stier este născută în Satu Mare, România, în 1997. Descrisă de New Britain Herald drept „pur și simplu fenomenală”, a concertat ca solistă cu ansambluri precum Orchestra Națională Regală a Scoției (Marea Britanie), Orchestra Simfonică New Britain (SUA) și Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania (România). Alexa Stier a câștigat Premiile I la Concursul de Pian Sheepdrove din Marea Britanie și la Concursul de Concerte Virtuoso & Belcanto din Lucca. A obținut Premiul III, Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări comandate la Concursul Internațional Olivier Messiaen și Premiul Maurice Ohana la Concursul Internațional de Pian din Orléans.
Alexa Stier este fondatoarea și directorul artistic al Festivalului de Muzică de Cameră ContemporArt din orașul ei natal, Satu Mare. Și-a finalizat studiile de licență la Conservatorul Regal din Scoția ca studentă a lui Fali Pavri și studiile de master cu Boris Berman și Wei-Yi Yang la Yale School of Music, SUA, unde în prezent este doctorand.
Concursul Internațional George Enescu, inițiat în 1958, este unul dintre cele mai importante evenimente de profil din lume, oferind tinerilor muzicieni o platformă de afirmare la nivel internațional. De-a lungul anilor, concursul a consolidat poziția României pe scena culturală globală, fiind singurul concurs din România afiliat Federației Mondiale a Concursurilor Internaționale de Muzică Clasică și a descoperit numeroase talente care au devenit artiști de renume mondial. Ediția din 2024 promite să fie una de excepție, continuând tradiția de a aduce în prim-plan talente ale muzicii clasice.
