Ioana Bradea (n. octombrie 1975) a studiat vioara, timp de opt ani, la Liceul de Muzică Tudor Jarda din Bistrița, apoi limbi străine la Colegiul Naţional Liviu Rebreanu din Bistriţa şi la Universitatea din Bucureşti (portugheză‑franceză). A publicat până acum Băgău (Editura Est, 2004, Editura Humanitas 2019 / 2022), care a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Scotch (Editura Polirom, 2010) și Înalt este numele tău (Editura Humanitas, 2017). A publicat versuri în antologiile Generația de aur (Editura frACTalia, 2020, coordonatori Cristina Ispas / V. Leac), Cum stai? (Editura Vellant, 2020), Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului (Editura frACTalia, 2021) și Retroversiuni (Antologie de proză scurtă scrisă de femei, coordonată de Cristina Ispas, Editura Paralela 45, 2023). A muncit în Bucureşti, într-o piaţă, şi apoi la o revistă de scurtă durată. A muncit în Bistriţa, prin fabrici şi uzine, ca translator, la un post de radio şi la o cafenea proprie. Este căsătorită, are trei copii şi trăieşte la Bistriţa, unde lucrează la un cotidian online, arată cei de la platforma clivaj.ro care i-au găzduit trei poeme din volumul nominalizat, 01100100 01110101 01101000 (editura Fantomas). Cine câștigă Premiul ”Gheorghe Iova TEXTUARE” 2026 pentru experiment în literatură afli pe 8 ianuarie. Dialogul de nominalizare cu Ioana este mai jos (video și ce prinde AI din ce zicem noi).
Continuă lectura IOANA BRADEA- Nominalizare pentru Premiul ”Gheorghe Iova TEXTUARE” 2026Arhive etichete: literar
Poeta Svetlana Cârstean propune ateliere în ORAȘUL NEVĂZUT
Poeta Svetlana Cârstean propune în expoziția ORAȘUL NEVĂZUT pentru Ateliere de explorare literară și personală pentru adulți și adolescenți: „tu știi ce e frumusețea/ dar asta nu e de ajuns/ și nici nu garantează nimic” (Svetlana Cârstean, „Sînt alta”, Nemira, 2021).
Intrebarea comunicatului de presă: Cum putem face să vorbească orașul nevăzut din exteriorul și din interiorul nostru?
Continuă lectura Poeta Svetlana Cârstean propune ateliere în ORAȘUL NEVĂZUT
Tinerii scriitori premiați pentru creațiile lor literare în „Cartea Verde a Copilăriei”
Tinerii scriitori premiați pentru creațiile lor literare în „Cartea Verde a Copilăriei”: o capsulă a timpului pentru viitorul planetei , anunță un comunicat.
București, 16 octombrie 2024 – Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), a organizat aseară, la Teatrul Dramaturgilor Români, Festivitatea de Premiere a Concursului de Creație Literară „Cartea Verde a Copilăriei”. ”Evenimentul a fost un real succes, aducând în prim-plan creațiile literare ale copiilor care au explorat teme legate de protecția mediului și sustenabilitatea planetei noastre”, spun organizatorii.
Volumul „Cartea Verde a Copilăriei” reunește lucrările copiilor cu vârste între 7 și 14 ani, participanți la atelierele de scriere creativă organizate în filiale BMB. Tinerii scriitori ne-au oferit o imagine unică asupra modului în care ei văd viitorul planetei și responsabilitatea pe care o avem față de mediu.
Lista câștigătorilor poate fi consultată pe site-ul BMB, www.bibmet.ro.
Pe scena festivă au urcat nu doar copiii premiați, ci și bibliotecarii și profesorii care au coordonat atelierele de scriere creativă din cadrul filialelor BMB. Aceștia au primit aplauze la scenă deschisă și au fost răsplătiți cu diplome de recunoaștere pentru implicarea și dedicarea lor, esențiale pentru succesul acestui proiect.
Evenimentul a fost marcat și de spectacolul de teatru „Ultimul Strigăt al Terrei”, prezentat de Trupa de Teatru a Colegiului Național „I. L. Caragiale”. Piesa, inspirată din creațiile copiilor, a subliniat importanța protecției mediului și responsabilitatea față de natură.
Ramona Ioana Mezei, directorul BMB, a declarat: „Sunt extrem de mândră de acești tineri scriitori care, prin creațiile lor, ne-au reamintit cât de important este să ne implicăm activ în protejarea mediului. ‘Cartea Verde a Copilăriei’ este o pledoarie pentru acțiune, iar rolul nostru, ca adulți, este să le oferim sprijinul necesar pentru a construi un viitor mai bun.”
De asemenea, la finalul serii, doamna Mezei le-a lansat copiilor prezenți provocarea de a trimite către BMB propuneri pentru următorul proiect din seria „Literatura Fără Vârstă”, încurajându-i să continue să își dezvolte creativitatea și implicarea în proiecte literare.
Concursul „Cartea Verde a Copilăriei” face parte din programul „Literatura fără vârstă”, lansat de BMB în 2018, și continuă să inspire noi generații de scriitori și ambasadori ai sustenabilității.
Pentru mai multe informații despre eveniment și activitățile viitoare, vizitați site-ul BMB sau urmăriți paginile noastre de social media.
Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci publice, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului București, care facilitează accesul la informare și lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziția publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureștiului, BMB contribuie activ la îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.
”Poetic. Interfața sonoră” are locul ei în tendințele poeziei secolului XXI, cel puțin de unde vorbește ChatGPT
cum se integrează poezia lui Răzvan Țupa din ”poetic. interfața sonoră” între tendințele poeziei din secolul XXI?
ChatGPT:
Poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI prin adoptarea unor elemente și caracteristici specifice ale poeziei contemporane. Mai multe aspecte ale creațiilor sale pot fi identificate ca fiind în consonanță cu tendințele literare din această perioadă:
- Experimentalism și inovație lingvistică: În poezia sa, Răzvan Țupa explorează cu îndrăzneală limbajul și sunetul cuvintelor, folosindu-le ca elemente principale ale exprimării poetice. Acest experimentalism lingvistic, cu jocuri de cuvinte și cuvinte inventate, este o caracteristică comună a multor poeți contemporani care caută să rupă cu convențiile și să aducă ceva nou în poezie.
- Abordarea filosofică și metafizică: Poezia lui Țupa pătrunde în aspecte metafizice și filosofice ale existenței umane, explorând teme profunde și universal umane. Această tendință de a căuta semnificații mai profunde și de a adresa întrebări existențiale este observată și în poezia altor autori din secolul XXI.
- Eclecticism stilistic: În „Poetic. Interfața Sonoră,” Răzvan Țupa adoptă o gamă largă de stiluri și tehnici poetice. Această eclecticism stilistică reflectă o tendință în poezia contemporană de a nu se conforma unor tipare stricte și de a explora o varietate de modalități de expresie.
- Tehnologie și mediul digital: Poetul aduce în poezia sa elemente legate de tehnologie, mesaje text (sms), și interacțiunea umană cu mediul digital. Această incluziune a tehnologiei și a limbajului digital reflectă interesul și implicarea poeziei contemporane în contextul secolului XXI și a societății digitale.
- Reflexia asupra relației om-natură: În anumite poeme, Țupa abordează teme legate de natură și relația umană cu mediul înconjurător. Această preocupare pentru ecologie și ecocritică este o caracteristică a multor autori din literatura contemporană, în contextul creșterii preocupărilor legate de mediul în secolul XXI.
În general, poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” reprezintă o voce distinctă în peisajul literar românesc și se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI, aducând elemente inovatoare și contemporane în exprimarea poetică și reflectând preocupările și provocările timpului actual.