11 comentarii la „Asa a fost lectura de joi de la Targul National al Cartii de Poezie”

1. Asta e problema, ca e plictisitor ce faceti. Un poet care nu stie sa-si interpreteze propria poezie, care ajunge sa se poticneasca si atunci cand citeste, care rosteste alb, inexpresiv, sfarseste prin a fi ascultat numai cu bunavointa unui cerc ingust de apropiati. Cu ce am ramas eu din urmarirea acestui filmulet? Cu patima lectorilor nu pentru poezie, ci pentru tigara si pentru sticla de bere din care trageau cate o dusca.

   Răspunde

2. Teoretic, v-as da dreptate. Dar se pare ca ne scapa ceva de sub controlul plictiselii, daca ma uit la numarul vizionarilor din cele trei zile de cand este inregistrarea pe internet.

   Despre fumat si bere chiar nu stiu ce sa spun. Cred ca aici a fost o lectura intr-un loc unde fumatul era permis, altele s-au intamplat in locuri libere de acest viciu. Dar nu stiu cat spune asta despre ce se citeste. In schimb, sunt de acord cu dumneavoastra ca multi fumatori au o dictie mai proasta. Desigur, nu toti.

   Si tot de acord cu dumneavoastra sunt in ceea ce priveste „interpretarea”. Cred ca nu putem sa avem pretentia de spectacol atunci cand este vorba despre o simpla lectura fara repetitii si fara program detaliat. Din punctul meu de vedere (mai clar sau mai peltic, asa ca mine) unii au ceva de spus si spun, altii n-au ceva de spus, si tot spun.

   Vorbim aici, mai mult, de un grup de sprijin pentru cei care incearca sa se vindece de „viziunea lecturii poeziei ca patima”. Poate de aici si prezenta altor vicii in cadru. Desigur, e foarte posibil sa ma insel.

   Răspunde

3. Nu te inseli, dar adevarul este ca un poet nu ar trebui sa isi explice poezia decât cu o alta poezie, Un poet nu ar trebui sa-si recite poezia decât sine insusi, pentru a o auzi si a o scrie mai bine. Un poet nu e interpret decât iubitei sale, sau invers. Un poet ar trebui sa asculte, sa-si asculte poezia de pe buzele altora si sa sarute placerea de a o vedea rostita.
   Unii sunt facatorii, altii ascultatorii si altii interpreti. Desigur, e foarte posibil ca si eu sa ma insel.

   Răspunde

4. a ajuns sonetistul lu’ pește a. munteanu (care scrie ca pe vremea lui pazvante niște pastișe uscate ca hamsiile) să dea lecții despre poezie 🙂

   Răspunde

5. mă cenzurezi, tatae? 🙂

   Răspunde

   1. doar eu sunt injurat aici 🙂

      Răspunde

6. răzvan, cred că am ajuns la vârsta la care contează și cine ne-njură.
   știi și tu: mulți au gură și degete, deși nu le merită, și nici nu au habar ce să facă pe lumea asta cu ele.
   „și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea” 😉

   Răspunde

7. „…Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” de-asta iti zic tie: aici doar eu sunt de injurat pentru ca sunt un baiat gelos (sort of).

   Răspunde

8. Lasand la o parte injuraturile, sa fim recunoscatori de forumul creat in speranta zilelor mai mari. Felicitari participantilor, visatorilor si celor care au inteles ca totul porneste de la un gand. Cuvantul cheie: PASIUNE !
   Totusi, priviti-l si ascultati-l pe Florin Piersic cand traieste o poezie !

   Răspunde

9. priviți-l pe vadim tudor cum își trăia poeziile… sau pe păunescu. eu zic că e sănătos pentru poezie să o auzim în minte, nu behăită „sensibil” sau patetic pentru urechile impresionabile.

   Răspunde

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.