Poeta Angela Marinescu mi-a transmis un mesaj legat de articolul meu despre premiile literare din numarul recent lansat al revistei Poesis International.
Draga Razvan,
Apropo de articolul tau despre refuzul premiilor din ultimii ani, refuzuri pe care noi nu le putem cunoaste pe toate, vreau sa-ti comunic, prin bunavointa Alinei, ceva mai exact decat ce-ai scris tu despre propriul meu refuz:
1. In primul rand tin sa-ti atrag atentia ca a refuza un premiu presupune mai multe elemente care se aduna in capul unui scriitor, ca orice fapt mai semnificativ. Vreau sa-ti spun ca aceste lucruri semnificative fac un camp magnetic cu foarte multe linii de forta. Ce-ai spune daca ai afla sau ai constientiza ca din vremuri imemoriale, ca inca din vremea comunismului toate premiile care s-au dat, s-au dat dat si cu concursul securitatii si a PCR-ului. Ce-ar fi fost daca toti scriitorii ar fi refuzat toate premiile care le-au fost oferite? Daca ai fi citit „Capcanele istoriei”, cartea lui Lucian Boia, despre cum scriitorii romani de pe vremea aceea deveneau delatori de la zi la alta, cu zambetul pe buze, sub toate regimurile posibile și imposibile, deveneau slugi ale acestor regimuri și totusi primeau premii cu nemiluita.
2. Ceea ce se intampla acum cu Dan Mircea Cipariu al nostru este o picatura de apa intr-un ocean de viclenie, ticalosie si senilitate imbecila. Daca douamiistii nostri ar fi refuzat premiile respective din cauza guvernului Ponta ar fi fost minunat; numai ca eu sunt aproape 100% convinsa ca au facut-o numai pentru ca l-au dispretuit personal pe Dan Mircea Cipariu. Cum a putut Dan Sociu sa-i multumeasca Biancai Burta-Cernat, lui Mihai Iovanel și lui Alexandru Goldiș ca l-au gasit chiar pe el cel mai bun poet al anului trecut, cand acesti trei critici literari au acceptat, la randul lor, sa se implice in jocul cu pricina? Ei nu trebuie (-au) amendați, numai Dan Mircea Cipariu? De ce, de ce, pentru numele lui Dumnezeu, nu puteti fi obiectivi pana la capat?
3. „Motivele mele personale” sunt acelea ca stiu cat de anost, mediocru si chiar submediocru si-a construit Daniel Corbu poezia pentru care a fost nominalizat la premiile Academiei, alaturi de mine. Daca motivul asta este atat de personal inseamna ca nu sti cum se scrie, ceea ce ma indoiesc. Faptul ca am amintit si de bani, de datoria lui Daniel Corbu catre mine, a fost o forma destul de perversa a mea de a ocoli motivul principal pentru care nu am vrut sa ma alatur lui Daniel Corbu. Mi s-a falfait intotdeauna de banii pe care mi i-a datorat, la urma urmei eu am fost cea vinovata ca i-am dat banii.
Si acum la sfarsit vreau sa-ti atrag atentia ca toate problemele mele personale s-au convertit in cu totul altceva. Atunci cand nedreptatea intervine pot deveni impersonala, si chiar daca nu-ti place cuvantul, de-a dreptul metafizica.
Cu drag,
Angela
Aşa cum ştiu de ani buni, Angela Marinescu reuşeşte să atingă zone sensibile ale practicilor din societatea românească a scrisului. Dânsa ştie mai bine decât mine cât arbitrar şi câte judecăţi deformate include jocul public al premiilor literare. Traseul care se deschide cu puzderia de premii acoperite din bani publici (ministeriali sau locali) se închide chiar cu susţinerea din bani publici a revistelor şi editurilor care programatic îşi asumă politica paşilor făcuţi pe loc. Creativitatea este exilată în afara programelor de finanţare, transformate în pomelnice şi sursă de venit pentru simularea unor acţiuni cu aer literar. Puţinele excepţii de la această regulă sunt incluse în joc, numai pentru a justifica regula culturii de întrajutorare. Continuă lectura Angela Marinescu mi-a scris un mesaj – iar eu l-am lăsat să-şi facă de cap cu mintea mea
