Statul încălcării legii drepturilor de autor şi alte simulări ale excelenţei în cultură

La jumătatea lunii ianuarie, doi poeţi refuzau premiile acordate la Gala Tinerilor Scriitori. Timp de câteva zile, protestul lui Dan Sociu, urmat de cel al lui Andrei Doşa au circulat prin presă cu reacţii deopotrivă pozitive dar şi de dezaprobare. Dan Mircea Cipariu, cel care organizează de ani buni Gala Premiilor, a explicat oricui a vrut că poeţii au refuzat numai banii asociaţi premiilor şi şi-a văzut mai departe de activităţi. O parte dintre cei care au primit şi premiile şi banii de la Ministerul Culturii la festivitatea din 15 ianuarie au şi insistat asupra faptului că este vorba despre bani publici şi aceştia nu au culoare politică. Şi totuşi, problemele politice nu sunt tot ce au dezvăluit refuzurile celor doi poeţi.  

Deşi conduce o organizaţie de gestiune a drepturilor de autor, Dan Mircea Cipariu a folosit în spectacolul de decernare a premiilor pentru tinerii scriitori texte ale celor care au refuzat premiile, fără să ceară acordul acestora. Cum legea drepturilor de autor prevede în mod explicit faptul că autorul are „dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică;” (Legea nr 8 din 14 martie 1996 art 10 punctul a), atitudinea preşedintelui de Consiliu Director de la Opera Scrisă, Dan Mircea Cipariu poate părea cel puţin ciudată. „Acum o să vă citesc un poem, enjoy din American Experience” poate fi auzit şeful Opera Scrisă anunţând în timpul premiilor, fără niciun fel de acord din partea autorului care deja refuzase premiul (min 0.07).

 Organizaţia pe care o conduce Dan Mircea Cipariu anunţa acum aproape doi ani:

„Cei mai mulţi dintre autorii români nu stiu că în numele lor se colectează, anual, milioane de euro reprezentând diferite despăgubiri pentru folosirea drepturilor lor de autor.
Scriitorii de poezie, de romane, de opere ştiinţifice, mai cuprinzător spus – autorii de opere scrise, cu ISBN (pentru cărţi) sau ISSN (pentru reviste de specialitate), trebuie să primească bani din mai multe surse:

  • copia privată pe suport de hârtie sau digital (banii colectaţi anual din taxa aplicată importatorilor de copiatoare, scanere sau alte instrumente prin care se poate copia o carte sau o revistă de specialitate; e o despăgubire oferită autorilor, prin organismele de gestiune a drepturilor de autor,  și editorilor, prin asociaţiile de editori, pentru că la copierea unei cărți sau a unei publicaţii de specialitate nu se cumpără cartea ori revista şi, astfel, nu se plătește autorului şi editorului!);
  • copia de împrumut (pentru cărţile şi revistele de specialitate împrumutate ori citite în bibliotecile din ţară);
  • pentru dreptul de retransmitere prin cablu;
  • pentru dreptul de reprezentare teatrală;
  • pentru dreptul de reprezentare în cadrul festivalurilor și manifestărilor publice în aer liber;
  • pentru retransmiterea operei în emisiunile Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;
  • pentru comunicarea publică, inclusiv prin Internet (furnizorii de internet) și alte rețele.”

opera scrisaTot atunci, organizaţia lui Dan Mircea Cipariu a pretins că OPERA SCRISĂ.RO s-a născut din nevoia de a propune şi realiza un model transparent şi eficient de organizaţie”. După aproape doi ani în care prezenţa Operei scrise s-a limitat la răspunsuri la procese intentate de o altă organizaţie la fel de „profitabilă”, copyro, întreprinderea lui Dan Mircea Cipariu nu a dat publicităţii niciun fel de date financiare şi singura activitate pe care o anunţă pe propriul site prin comunicat de presă este prezenţa la un seminar din 2012.

Acelaşi preşedinte de la Opera Scrisă apare ca iniţiator şi coordonator al Rampei de Jazz şi Poezie din cadrul evenimentului Strada de C’Arte. Un eveniment susţinut de BCU şi finanţat de Ministerul Culturii prin AFCN în urma unui concurs de proiecte jurizat, printre alţii, de acelaşi Dan Mircea Cipariu, după cum se poate vedea la finalul tabelului de jurizare a ariei Educaţie Culturală. De altfel, în plină campanie electorală pentru funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Dan Mircea Cipariu flutura steagul transparenţei cu un spor de invidiat. Tot AFCN finanţează şi Agenţia de Carte a lui Dan Mircea Cipariu astfel încât, site-ul poate să găzduiască lecţia „Cum se refuză un premiu literar” semnată ca editorial de Cornelia Maria Savu, membru în Comisia Permanentă Specială privind Accesul la Informaţii a Operei Scrise: „Sper că am înţeles bine şi că Dan Sociu nu atacă această practică de stimulare a excelenţei în cultură, tradiţie cu remarcabile rezultate în toată lumea civilizată, indiferent de coloratura politică a guvernanţilor aflaţi vremelnic la putere. El nu vrea să aibă de-a face doar cu acest ICR şi cu acest guvern.” scrie Cornelia Maria Savu.

 Potrivit presei, Ministerul Culturii a finanţat evenimentul lui Dan Mircea Cipariu cu 10.000 de lei. Încălcarea dreptului de autor, mimarea relevanţei publice, deformarea consecventă a principiilor şi rezultatelor unui proiect cultural se numesc, aşadar, oficial „stimularea excelenţei în cultură” şi sunt susţinute exclusiv prin finanţare publică. Înţelegem acum de ce transparenţa este o problemă delicată deopotrivă pentru politicii şi apoliticii zilei: circuitul banilor în cultură se bazează pe lipsa interesului oricărei autorităţi care să controleze abuzurile de acest fel dar şi pe ignoranţa bine gestionată de organizaţii care plimbă fonduri şi agită principii legate de drepturile de autor în România. Mai degrabă, în acest caz, vorbim despre simularea excelenţei în cultură.

P.S. Cu cinci zile înaintea festivităţii în care Dan Mircea Cipariu a ignorat legea drepturilor de autor, adunarea generală a organizaţiei sale a hotărât pasarea răspunderii prin „Aprobarea fuziunii prin absorbţie a OSRO [Opera Scrisa .Ro] de către Pergam sau, dacă nu se realizează fuziunea prin absorbţie cu o societate de gestiune a drepturilor de autor, aprobarea dizolvării OSRO  și a destinației patrimoniului său” şi decărcări de gestiune în serie de la preşedinte până la comisia de cenzori. Aşadar, am simulat, acum evacuăm. Totul făcut cu susţinerea (sau inerţia?) Statului Român.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: