Dacă ar fi să folosesc limbajul atât de drag criticilor literari, aș vorbi despre un element specific generației mele. Dintre toate distincțiile posibile, aș spune că în anii 90, când am avut de recuperat lecturi și alte exerciții pe care atunci s-a întâmplat să le descopăr, bibliografia era dominată de antologii. În principiu era vorba despre antologii editate în deceniile ce precedaseră, dar fiecare venea cu câte o experiență complet nouă, schimbând complet tot ce credeam că știam până atunci despre poezie. Prima întâlnire de acest fel a fost pentru mine „Poeți italieni din secolul XX”.
Scurt inteludiu
Atunci când te interesează poezia însăși transformarea gustului tău este o aventură. Un motiv este condiția capricioasă pe care accesul la diferite straturi de poetică și-l rezervă. În principiu, oricine scrie poezie începe de la o judecată destul de clară: nu se mai scrie nimic bun. Ce sunt discursurile astea din care nu înțelegi nimic și unde este poezia clară, dacă nu romantică, măcar simbolistă. Unde-i Arghezi?! Hai să le arăt eu cum se face. Continuă lectura Antologia ca o generație întreagă
Arhive categorii: util
un pic de clasic si poetic scris frumos
Xianyu Shu (1256 – 1322)
Poem by Su Shi
There are all kinds of trees around my home. One tree that is out of the ordinary is crab-apple, who stands quietly by the bamboo fence, to whose elegance peaches and plums pale into insignificance.
Poetici si poezie (1)
Cel mai bun poet, pentru oricine citeste, este el (sau ea) insusi. Dar asta este valabil mai ales pentru cei care nu citesc. Pentru cei care nu au avut niciodata contact cu lumea literara, cele cateva instrumente de lectura si mitologizare pe care le-au dobandit in scoala creeaza o aura aproape ireala pentru acest domeniu. Din 2005 am urmarit diferite formulari pe care lumea literara romaneasca le-a intreprins, invitand in fata publicului autori pe care ii gaseam demni de prezentare, cel putin din punctul meu de vedere. Cum orice pretentie de exhausivitate ar fi fost iluzorie, interesul meu s-a concentrat treptat asupra poeziei, domenul in care formularile criticilor profesionisti au parut ca isi pierd relevanta de la un an la altul. Nu intamplator, acelasi fenomen se poate constata si in legatura cu instrumentele de lectura a poeziei puse la treaba in paginile revistelor literare. Treptat, am fost martorul esecului unei manipulari acceptate tacit de scriitori generatie dupa generatie cu cele mai nobile intentii. Aceasta este situatia lumii reale a poeziei in toate colturile Europei iar seria de relatari pe care o deschid aici isi propune sa arate de ce aceasta situatie este din ce in ce mai putin o criza si din ce in ce mai mult o sansa a poeziei.
In masura in care demersul meu se va gasi interesant si pentru altcineva decat mine, va invit sa expuneti propriile dumneavoastra instrumente pentru alegerea poeziei care merita citita de cea pe care ne multumim doar sa o rasfoim. Sper ca la final vom avea o imagine viabila a tendintelor poeziei azi.
Ce am spus despre poezia romaneasca la Poznan
Ajungi undeva in Polonia, mai aproape de Berlin decat de Varsovia si lucrurile merg de la sine. Probabil ca Maria sau Olimpia de la Rumunski Instytut Kultury ar zambi la afirmatia asta pentru ca doar ele stiu cum s-au strans toate lucrurile asa. Cum era normal la o intalnire despre literatura romana, poezia a fost numai o parte din discutie. Cel mai important subiect a fost proza, lucru evident, din moment ce romanul Ceciliei Stefanescu, „Legaturi bolnavicioase” este deja tradus de cativa ani in Polonia. Dar, spre surpriza mea, asa de mult m-a bagat toata discutia in fix povestea mea, ca la un moment dat m-am trezit repetand ca „literatura in general, dar cea romana in special, este despre mine”. Acum ca tot m-am citat o sa incerc sa refac tot rationamentul meu ca sa vedeti cum stam.
Un pic de istorie aplicata
Libraria Bookarest, dintr-un mall care pastreaza zidurile si aerul unei fabrici de bere din secolul XIX, a fost cel mai bun loc pentru asa o intalnire. Cand am ajuns libraria era deja plina si am vazut-o pe Elena Vladareanu jucandu-se cu reportofonul chiar in primul rand. De fapt tot ea a fost singura dintre cei din librarie care a vrut sa stie de ce am zis eu ca literatura poloneza a influentat inceputul poeziei in Romania. Probabil se gasesc si printre cei care citesc aici destui la fel de uituci ca si mine, pentru ca abia acum mi-am amintit si eu, nu doar ca Dosoftei a facut scoala in Polonia si ca printre traducerile pe care le-a folosit ca sa-si verifice psalmii lui romanesti a fost varianta poloneza talmacita de primul lor poet, dar ca s-o dea pe cronici moldovenesti Miron Costin a scris Letopisetul si in formula „Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si Munteniei” sau „Poema polona” cum si-o alinta autorul de secol XVII. Acum legatura cu mine vine asa: prin anii 90 prima antologie in limba engleza cu poeti din zona a fost „New Poets from a New Poland” cu toata povestea lor cu noii barbari si zona lor de poezie post-punk.
Continuă lectura Ce am spus despre poezia romaneasca la Poznan