Tag: CLUJ

Sezon de festivaluri de poezie prin România

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuare

Faţa publică a poeziei (B)

2005-2015 Mişcări în front

(continuare de aici)

Primul interludiu – acum 20 de ani

Peisajul poeziei contemporane româneşti este mai dinamic decât oricând. La mijlocul anilor ’90, când tocmai se formau cei pe care ne-am obişnuit să îi legăm de douămiism era foarte greu să asculţi poemele cuiva fără să ştii exact din ce zonă a poeziei vine. Iar harta poeziei era destul de clară în acel moment, cu vocile critice influente pentru actualitatea poetică a momentului (Al.Cistelecan, Ion Pop, Octavian Soviany, Marin Mincu, Dan C Mihăilescu, Ştefania Mincu). Continuare

Scriitori amenintati cu Serviciile Secrete de managerul revistei Tribuna din Cluj Napoca impus de Partidul National Liberal

Dupa multa vreme, organizatiile care ar trebui sa apere interesele scriitorilor reactioneaza la un caz de abuz evident. Trei redactori ai revistei Tribuna au fost demisi saptamana trecuta cu justificari fanteziste (restructurarea revistei acum trei ani).

Uniunea Scriitorilor (mai exact o filiala- Cluj- care si-a mai facut treaba si in alte randuri) si Pen Club Romania au luat pozitie impotriva violarii drepturilor fundamentale (libera exprimare, libera circulatie a ideilor).

Această situaţie violează flagrant principiile cartei PEN International la capitolul libertatea de opinie a scriitorilor şi libertatea de circulaţie a ideilor. Menţionăm că aceste tensiuni le-au fost aduse la cunoştinţă autorităţilor clujene în repetate rânduri prin petiţii semnate de sute de oameni de cultură din ţară. Le cerem aceloraşi autorităţi să realizeze că, începând cu decembrie 1989, în România drepturile omului nu mai au un caracter benevol şi că, în consecinţă, trebuie să intervină rapid spre a curma abuzurile menţionate şi spre a le oferi celor trei scriitori deplina libertate de a-şi exprima opiniile. ” arata comunicatul PEN Club Romania semnat de Magda Cârneci.

Ca reactie, Mircea Arman, managerul mandatat de Partidul National Liberal sa instituie dictatura bunului plac si anarhia la una dintre cele mai vechi reviste culturale din Romania, ameninta cu Serviciul Roman de Informatii pe oricine isi permite sa atraga atentia asupra abuzurilor produse asupra scriitorilor in Romania, fie ca e vorba de Pen Club, Uniunea Scriitorilor sau de persoane private.

“Mă adresez în mod deosebit SRI, ştiut fiind faptul că este instituţia cea mai în măsură să elucideze acest caz, luând în considerare că nu este vorba de un simplu atac la persoană, ci implică atentatul la numeroase articole din Constituţie, la imaginea – atât de agresată în ultima vreme – a mai multor instituţii ale statului, şi chiar a României şi a poporului român.” arata Mircea Arman intr-un articol in care tine sa reduca proiectul sau managerial la haosul si esecul de comunicare culturala prin care a reusit sa afecteze prestatia revistei Tribuna in ultimele sase luni. Continuare