Dan Sociu s-a născut la 20 mai 1978, la Botoșani, jud. Botoșani. Studii gimnaziale și liceale în localitate. Studii universitare la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Științe Politice și Filologie. A debutat în presa botoșăneană „Gazeta de Botoșani” și „Intertext”.

borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână (Junimea, 2002), Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu“ (debut); fratele păduche (Vinea, 2004); cîntece eXcesive, (Editura Cartea Românească, 2005 – Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania); URBANCOLIA, roman, (Polirom, 2008); Nevoi speciale, roman, (Polirom, 2008); Pavor nocturn (Cartea Românească, 2011), Poezii naive și sentimentale (CR, 2012), Combinația, roman (Casa de Pariuri Literare, 2012).

Este prezent în antologiile: Club 8 Poetry (Editura T, 2001); Ozone friendly (Editura T, 2002); hat jemand etwas gefragt? (Editura Versus, 2003); Povești erotice românești (Editura Trei, 2007); No Longer Poetry (Heaventree Press, 2007), New European Poets, (Graywolf Press, 2008); Compania poeților tineri (Compania, 2011). Publică în reviste și ziare românești, precum și în reviste din Austria (Wienzeille), Suedia (Ord & Bild si Lyrikvännen), Polonia (Lampa), SUA (Circumferince – University of Columbia), Serbia, Spania

„Mai avem chef şi timp de fiţe literare arhaice, de estetisme inutile, de autorlîc? Sociu, nu. Sociu e din generaţia-criză (criză postcomunistă, criza capitalistă) mai mult decît orice altceva: adică supravieţuire, realism frust, intuiţii corecte în mersul apocaliptic-mediatic al lucrurilor şi încercare de transmitere fără floricele a urgenţelor. Un tip din est cu chef de ceva sînge. Într-o astfel de epocă, mizele artistice se schimbă, cine nu are nas pentru asta e pierdut. Sociu ia la grămadă realităţile imediate politice, sociale şi le sintetizează cu tupeu, grăbit, fără scrupule într-un text intens care ar putea trece rapid în film sau chiar într-un clip pe youtube. Sociu face ca un analist bancar (neplătit) simulări de prăbuşire socială, caută să vadă încotro merg naţionalismele, extremismele creştinoide, ezitările middle-class-ului de azi, le pune într-un viitor apropiat şi obţine un efect Houellebecq într-un Bucureşti extrem de autentic. Cum se face trecerea de la extremismul de terasă, de la îmbenzinarea retorică, la fapte, la omor, la organizare, aici joacă tare Sociu şi cîştigă cu o poveste credibilă, cu o construcţie solidă. Stie că ce produce ca scriitor mai poate avea putere doar dacă recîştigă ceva capital din angoasa politică de azi, loc pierdut complet de literatura contemporană. Acesta nu e un text de rezervaţie culturală. Sociu vrea putere literară. Nu pot decît să fiu alături de el.“

Costi Rogozanu

„Ducând mai departe filonul cel mai întunecat şi mai psihedelic din Cântece… şi din Nevoi speciale (camera obscură, terorizantă, din blocul sordid al copilăriei…), noul volum de poeme semnat de Dan Sociu pare scris de un om întors din iad, transformat interior şi, de la un punct încolo, de nerecunoscut. Ceea ce s-a schimbat sensibil este mai întâi perspectiva, apoi percepţia şi atitudinea, cu efect direct asupra scriiturii. Titlul – Pavor noctun – e mai mult decât un diagnostic clinic: sindrom coşmaresc nocturn cauzat de stres şi conflicte diurne… Era mai bine ca Dan Sociu să nu traverseze coşmarul existenţial pe care l-a traversat pentru a ajunge la o astfel de poezie. Prin acuitatea cu care izbuteşte să capteze percepţia terifiantă a stărilor-limită, debarasându-se de lestul modelor şi al efectelor speciale, poetul major din el iese însă, cu adevărat, la lumină.“

Paul Cernat, Revista 22