„Marea Britanie a facut o mare greseala apropiindu-se de Statele Unite”
Jonathan Coe (nascut in 1961 la Birmingham) este unul dintre autorii care au facut vilva in Europa dupa ce a publicat o satira usturatoare la adresa societatii de consum si a politicii britanice din vremea guvernarii Thatcher. A lansat traducerea cartii sale ?Clubul Putregaiurilor?.
Oamenii isi leaga scrisul de experiente traumatizante…
Am cunoscut scriitori de acest fel, cred ca eu am fost binecuvintat. E clar ca altele sint motivele mele pentru a scrie. Totusi, chiar si fara sa fi trecut prin momente tragice in prima parte a vietii, ajungi sa ai un fel de insatisfactie fata de lume. Simti ca, intr-un fel, lucrurile ar putea sa fie indreptate. Pina la urma asta fac: iau haosul din realitate (social, politic) si incerc sa-i dau o forma.
Europa sau America?
Eu sint mai aproape de Europa decit majoritatea colegilor mei britanici. Mai ales sint anti-american. Cred ca pragmatismul britanic si traditia realista a literaturii de acolo m-au facut sa ma consider mai apropiat de o literatura mai ?artificiala?. ?Artificiala? ca atribut al creativitatii.
Comparati perioada Thatcher cu situatia actualei guvernari Blair? Continuă lectura Interviurile mele> Jonathan Coe- 2004
Arhive etichete: interviu
Interviurile mele> Amos Oz in Evz – 2004
Amos Oz: Sint o tinta atit pentru extrema dreapta, cit si pentru stinga radicala?
Amos Oz este cel mai bine vindut scriitor israelian contemporan. Premiile pe care le-a adunat in Israel, Spania, Germania sau Statele Unite redau, doar in mica parte, imaginea unui scriitor de succes. Saptamina trecuta, Amos Oz a primit Premiul Ovidius la Neptun, in valoare de 10.000 de dolari si a lansat romanul ?Sa cunosti o femeie?. In Israel, romanul a fost vindut in 10.000 de exemplare in chiar ziua lansarii. Contestat atit de activistii palestinieni, cit si de nationalistii evrei, Oz are o situatie speciala in lumea literara internationala.
La ce v-ati referit atunci cind ati vorbit despre legatura strinsa dintre Israel si Romania?
Comunitatile evreiesti au trait in aceasta tara timp de secole intregi. Nu a fost intotdeauna o coexistenta fericita. Eu cred ca multe ?gene? evreiesti au ramas in cultura romana si multe elemente romanesti pot fi identificate in cultura evreiasca. Este foarte important sa reluam dialogul cultural, literar. Nu e bine sa vorbim numai despre politica si despre situatia internationala.
In literatura ebraica avem o multime de amintiri romanesti. Nu toate sint amintiri placute. Din cite stiu, si in literatura romana? se gasesc memorii scrise de evrei. Avem nevoie si de un pod cultural care sa ne uneasca, nu numai de o legatura politica.
Ati avut ocazia sa vedeti la Neptun ca se poate stabili aceasta legatura?
Faptul ca Premiul Ovidiu a fost acordat unui scriitor israelian, este un pas spre realizarea acestui dialog. Deja este considerat un premiu literar important si pe plan international. M-a surprins entuziasmul pe care am putut sa-l simt aici, entuziasmul cu care se implica oamenii in viata literara. Niciodata nu este timp destul sa vorbim. Anul trecut, cind am venit prima data in Romania, mi-am facut prieteni cu care pastrez in continuare relatia.
Continuă lectura Interviurile mele> Amos Oz in Evz – 2004
Este foarte greu ca literatura să iasă din obsesia vedetismului
Academiclink.ro: Părerea mea e că există mari talente în rândul tinerilor autori, dar de ce, totuşi, aceştia sunt atât de puţin promovaţi? Crezi că se va vorbi, peste una-două generaţii, despre scriitorii care azi au în jur de 30 de ani?
Răzvan Ţupa: Cred că mai mult decât oricând depinde de fiecare dintre aceşti scriitori în parte dacă vor da sau nu ceva care să conteze în continuare. În ce priveşte promovarea, însă, cred că e o iluzie. Promovarea literaturii o să atingă un nivel normal abia atunci când o să se vindece de tendinţa de a imita presa mondenă. Este foarte greu să se iasă din obsesia vedetismului.
Academiclink.ro: Există o bătălie între Generaţia ’90 şi Generaţia 2000? Mă gândesc, de exemplu, că în a sa „Istorie a Literaturii” publicată acum vreo 3 ani, Nicolae Manolescu a omis intenţionat să pomenească tinerii scriitori…
Răzvan Ţupa: A existat o asemenea bătălie, dar ea s-a terminat în momentul în care, zic eu, s-a terminat şi vitalitatea Generaţiei 2000. Pe de o parte au fost momente în care unii dintre cei care aveau nişte idei legate de ceea ce trebuie schimbat s-au blazat ori pur şi simplu au preferat să stea deoparte şi să se plângă ori să facă pe glumeţii ghiduşi. Dar, în acelaşi timp au apărut scriitori noi care, spre mulţumirea mea nu au nicio intenţie să mai funcţioneze în grup nici măcar pentru a debuta. Din punctul meu de vedere au fost foarte importanţi profesorii de liceu care au putut să trezească interesul pentru literatură pentru foarte mulţi tineri din Suceava, din Bistriţa sau Bucureşti ca să pomenesc doar câteva dintre centrele unde au apărut în literatură tineri în ultimii ani. Alte situaţii au fost în Botoşani, Craiova sau în Timişoara, unde scriitori consacraţi au căutat să încurajeze autorii care încă nu au debutat sau în Braşov şi Cluj Napoca unde au fost importante centrele universitare de acolo. Probabil că Iaşul este singurul oraş din România unde se poate vorbi despre o situaţie apropiată de normalitate: o editură, Polirom care a descoperit şi a încurajat autori.