Impreuna cu Dragos Ghitulete am povestit la emisiunea Timpul prezent de la Radio Romania Cultural cum a fost noaptea de proza romaneasca de la Berlin. Adela Greceanu si Matei Martin au fost gazdele noastre si ne-au adresat intrebarile.
Cosmin Perta, Dragos Ghitulete, Adina Rosetti, Ioana Bradea, Andrei Ruse si Mitos Micleusanu au fost protagonistii evenimentului petrecut la sfarsitul lunii noiembrie (25) la Literaturwerkstatt.
A doua parte a discutiei este legata de traseul berlinez al literaturii romane urmarit de scriitorii participanti la proiect cu sustinerea ICR Berlin.
Timpul prezent, 28 noiembrie 2011, Fictiunea provocarii by razvan_tupa
Arhive etichete: provocarea fictiuni
Imagini şi lămuriri legate de Proza românească din lectura de la Berlin
Seara de lectură dedicată prozei tinere din România, Fictiunea Provocării a strâns în sala de la Literaturwerkstatt din Berlin ceva mai bine de 100 de spectatori.
Cum era de aşteptat, lectura a durat mai mult de 3 ore, astfel că publicul merită să fie felicitat la fel ca şi scriitorii invitaţi. A fost o seară dedicată unei serii de direcţii din literatura de azi. Aşa se face că, de când am anunţat primele propuneri pentru selecţia de texte şi autori, în august 2010, am recunoscut că nu putem avea nici pretenţia unui top literar şi nici pe cea a unei prezentări exhaustive.
Dintre cele 6 direcţii pe care le-am identificat în proza autorilor români care nu au împlinit încă vârsta de 40 de ani, la Berlin am dus scriitori care au reprezentat ceea ce numeam:
-„Ficţiunea istoriei” (Cosmin Perţa şi Dragoş Ghiţulete fiind doi reprezentanţi cât se poate de diferiţi între ei pentru aceeaşi tematică),
-„Naraţiunile prezentului” (Adina Rosetti fiind autorul ales pentru lectură mai ales datorită inspiraţiei de a păstra expicite referinţele la evenimentele reale care i-au inspirat cartea),
-„Peisaje narative” (este o direcţie în care s-a impus cel mai recent roman al Ioanei Bradea, „Scotch” în care personajul principal nu este un individ sau un grup de persoane, ci un peisaj pe care critica l-a numit „post-industrial”)
-„Vocile contraculturii” (este o secţiune în care am ales din nou doi autori foarte personali. Andrei Ruse este cunoscut drept un autor care a reuşit să atragă spre literatură tineri cititori care nu aveau nicio treabă cu lecturile specializate, iar Mitoş Micleuşanu este cel care analizează atât cu mijloacele prozei cât şi cu cele ale muzicii şi picturii traumele imaginarului şi logicii artistice dar şi sociale).
Accesând legăturile la textele din timpul selecţiei, veţi vedea că am preferat să nu includem în această lectură autori din alte două direcţii identificate: „Evadarea textuală” şi „Poveştile afectivităţii„. Motivul neincluderii acestor tendinţe în lectura de la Berlin ţine exclusiv de faptul că era vorba despre zonele cele mai bine promovate ale literaturii de azi.
Citește în continuare Imagini şi lămuriri legate de Proza românească din lectura de la Berlin
Petrecerea de proza romaneasca la Berlin
Noaptea prozei tinere româneşti/ die lange Nacht der jungen rumänischen Prosa
25 noiembrie, ora 21.00/Fr 25.11. um 21:00
Dupa ce acum doi ani a fost petrecerea de poezie romaneasca la Berlin in Kulturbrauerei, acum cei de la Literaturwerkstatt au cerut sa pregatim un eveniment asemanator dedicat prozei noi din Romania. Chiar pe poetic.ro s-a desfasurat dezbaterea si seria de propuneri iar acum suntem gata de eveniment.
Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Literaturwerkstatt Berlin invită publicul german să descopere tineri autori români de proză contemporană. Cei şase prozatori invitaţi să prezinte imagini fundamentale despre noi şi ţara în care trăim sunt Cosmin Perţa, Dragoş Ghiţulete, Adina Rosetti, Ioana Bradea, Mitos Micleuşanu şi Andrei Ruse. Ilustraţia muzicală este asigurată de „Muzicile lăutăreşti filosofice“ create de Mitos Micleuşanu. Întregul eveniment va fi moderat de scriitorul Răzvan Ţupa.
Locaţie: Literaturwerkstatt Berlin, Knaackstr. 97 (Kulturbrauerei), 10435 Berlin Citește în continuare Petrecerea de proza romaneasca la Berlin
Pana la final va invit sa alegeti 6 prozatori
Reluam o discutie? La postul de mai jos, din 2010 eu unul am mai adaugat
Costi Rogozanu („Fuck the cool”) pentru ca schiteaza relaxat pe marginea situatiilor crispate din care este facut peisajul urban romanesc.
Adina Rosetti („Deadline” editura Curtea Veche) pentru ca reuseste sa stranga intr-o carte impresionanta un puzzle de povesti din lumea de azi pornind de la cazuri reale
si
Bogdan Cosa („Poker”) pentru ca dezvaluie un întreg peisaj afectiv specific unui tânăr de azi în situaţii care altădată puteau să fie tragice sau teatrale, dar care acum pot să pară naturale şi să lase loc pentru cele mai sensibile declaraţii de dragoste pe care o carte românească le-a putut conţine. Iar personajele lui Coşa sunt orice în afară de “delicaţi”.
Nu este vorba despre un top, sau de un clasament ci de o prezentare coerenta a unor tendinte care sa fie facuta intr-un maraton de lectura publica.
Anul trecut am putut sa colaborez pentru organizarea la Berlin unei nopti a poeziei romanesti scrisa de autori debutati dupa 2000. Cum la poezie nu am emotii atunci cand fac o selectie si pot sa impart in mai multe evenimente separate relevanta unui fenomen nu am avut nicio ezitare.
Dar acum ma gandesc sa incercam ceva mai complicat. Proza nu prea s-a bucurat de evenimente care sa faca o idee asupra a ceea ce se intampla cu autorii proaspeti din Romania. Au fost lecturi bune cu un autor sau trei autori dar coridoarele separate ale fenomenului au ramas obscure.
E un moment bun sa va invit la o dezbatere. Care credeti ca ar fi cele mai importante 10 texte de proza (scurta sau roman) publicate in ultimii 10 ani de autori care acum inca nu au depasit varsta de 40? si de ce alegeti pe cine alegeti?
eu am inceput cu o lista. Va invit sa ii punem in ordine aproximativa si sa adaugam ce mi-a scapat.
Inca si mai mult ma intereseaza sa cautam impreuna instrumentele potrivite pentru o selectie nu a unui top cu cei mai buni, ci al unei structuri de relevanta pentru un maraton de lectura cu povestiri romanesti.
Matei Florian – hams si regretel (polirom) e fantast asa intr-o voce bine legata (cam cum era Chiva la vremea lui in 69 dar absolut respirabil)
Ioana Bradea – Scotch (Polirom, 2010), Bagau (EST) are niste lucruri asa post-industriale in ultimul roman si orice fragment ai alege te prinde
Jean Lorin Sterian – “Lorgean” (Polirom, 2006) – e foarte cool si exterior cliseelor literare
Adrian Chivu – Benzi desenate (Curtea Veche) – e al doilea roman al lui si e foarte vizual si special iar primul a jonglat cu perspectiva infantila pana la cruzime.
Liviu Bîrsan, Asylant, Editura Curtea Veche – e unul dintre putinii prozatori care dau povesti fara sa stii de unde sa ii apuci.
Alexandru Vakulovski – Bong – nimic mai insight contraculture decat Pizdet&co
Marin Malaicu Hondrari -Apropierea- unul dintre prozatorii cei mai implicati in povestirile halucinatorii ale nomadismului poetic.
Dana Fodor Mateescu – are fix 40 si a publicat pe cont propriu un roman care porneste de la niste fapte diverse uite link
Ana Maria Sandu – proza ei e speciala si concentrata pana la halucinatie
Cecilia Stefanescu – e singura dintre cei tineri care are o carte ecranizata iar al doilea roman al ei duce mai departe incursiunea in partea intunecata a unei povesti de dragoste.
Augustin Cupsa – Perforatorii – Captivant prin economia de mijloace cu care poate sa decupeze scene si situatii narative.
Andrei Ruse – Soni, MDMA in lucru – Dark teen lit in entuziasmant in cultul figurii marginalului.
Dragos Voicu – Coada- o poveste a povestilor si viselor din timpul comunismului
Adrian Schiop – Zero grade Kelvin – al doilea roman e un pic strivit de apropierile de Houellebecq dar primul, Pe bune/Pe invers rezista si acum in promisiunile lui de contracultura auto-critica sau asa ceva.
Lorena Lupu – specialista la zi in proza ambiguitatilor social-sexual-afective
Florin Lazarescu, Lucian Teodorovici, Filip Florian, Dan Lungu cred ca au deja profile care depasesc o prezentare maraton. Ma gandesc in schimb ca si Adela Greceanu si Corina Sabau trebuie cumva integrate in prezentare.
Voi pe cine ati mai propune inainte sa incepem sa cautam impreuna instrumentele pentru a ne spune povestea povestirilor romanesti?