Arhive categorii: actual

informatii, stiri, premii de poezie

Scriitori și jurnaliști români goniți din Transnistria

Scriitorii Dumitru Crudu, Maria Ivanov și Emilian Galaicu Păun alături de jurnalista Elvira Moroșan și-au văzut refuzată intrarea în Transnistria. Cei patru autori aveau programată o întâlnire elevii Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender).

”S-a intervenit prin canalele de comunicare cu Tiraspolul pentru a soluționa problema. Grupului de scriitori de la Chișinău le-au fost înapoiate actele, dar nu li s-a permis accesul în regiune. Incidentul de azi demonstrează cu prisosință faptul că retorica pacifistă a Tiraspolului este una de fațadă și că nu există nicio deschidere nu doar pentru comunicare la nivel politic cu malul drept, dar că sunt puse stavile pentru cooperarea și în domenii precum cultura și educația”, arată un comunicat de la ”Biroul Politici de Reintegrare” din Chișinău. În primul moment am încercat să îmi imaginez și ce pățeau vameșii cu pricina dacă revista românească ajungea la școala din Tighina. Dar în al doilea moment am văzut că era a treia oară când scriitorii mergeau la elevii din Tighina. Practic, acum putem să vorbim și de un punct vamal fizic după care e permis doar ce spune legea că ai voie. Până acolo încă mai e interzis doar ce spune legea că nu e voie. Am primit de la Pen Club România, textul lui Dumitru Crudu privind ceea ce s-a întâmplat pe 16 septembrie.

Protestul lui Dumitru Crudu

”Dragi membri ai PEN CLUB ROMÂNIA, astăzi, 16 septembrie, trei membri ai PEN CLUB ROMÂNIA – Dumitru Crudu, Maria Ivanov și Emilian Galaicu-Păun, împreună cu jurnalista Elvira Moroșan de la revista TIMPUL din ROMÂNIA, au fost reținuți vreme de o oră și ceva de reprezentanții MGB-ului transnistrean la așa-zisa vamă transnsitreană de la Bender (Tighina), unde au fost  percheziționați la sânge și au fost interogați cu brutalitate. Încă din clipa când grănicerul din spatele ghișeului le-a luat actele în mână, acesta s-a schimbat la față, le-a închis în nas ferestruica și a dat un telefon suspect, vorbind mai bine de cinci minute despre cărțile noastre de idenntitate, probabil, își întreba superiorii, ce să facă: să ne permită să mergem mai departe sau nu? Analizând retroactiv faptele, am ajuns la concluzia că angajații vamei au jucat un fel de teatru permițându-ne să mergem mai departe, deși știau prea bine că numele noastre au fost trecute în listele negre ale FSB-ului rusesc.

Grănicerul ne-a înapoiat actele cu un rictus batjocoritor în colțul gurii. Ca nu peste mult timp mașina în care am urcat să fie oprită și să fie împresurată nu doar de angajați ai vamei, dar mai cu seamă ai MGB-ului transnistrean, care e o filială a FSB-ului rusesc.

Ne-au cerut să ne dăm jos din mașină și ne-au luat din nou actele. De data aste, cărțile noastre de identitate ne-au fost oprite de ofițerii securității transnistrene, care ne-au cerut să deschidem portbagajul mașinii. Ceea ce ne-a mirat cel mai tare e că ne-au lăsat din senin fără acte și au început să ne percheziționeze mașina. Ne-a contrariat faptul că acest control vamal nu-l efectuau vameșii îmbrăcați în uniforme albastre, ci niște securiști echipați în uniforme kaki.

Scopul lor era să ne oprească să ajungem la o întâlnire cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender), programată la ora 14.00, iar pentru asta le trebuia un pretext, iar primul clenci pe care l-au găsit era că am duce un număr prea mare de exemplare din  revista TIMPUL DIN ROMÂNIA. Ziceau ei că legea lor nu ne-ar permite să facem donații mai mari de o sută de exemplare. Au mimat că le numără. Iar în timpul ăsta le răsfoiau, până au descoperit că revista noastră conține un număr foarte de materiale care susțin Ucraina și condamnă invazia Rusiei în Ucraina. Le-au fotografiat, confiscând o parte din aceste reviste. Dar, repet, nu vameșii au efectuat acest control vamal, ci reprezentații MGB-ului (securității ) transnistrene.

Nouă, celor patru scriitori și jurnaliști, nu ni s-au înapoiat actele în tot acest răstimp, iar mașina noastră a fost trasă pe dreapta.

Vreme de o oră și ceva am fost interogați de către securiștii din Tiraspol, dintre care unul era în grad de maior. Pe el l-a deranjat foarte tare că unele numere de revistă am ilustrat-o cu poze din Ucraina. Asta nu i-a plăcut deloc. Nu a strigat la noi, dar ne vorbea răstit și supărat. El și colegii lor ne-au somat să le spunem unde mergem în Bender, la cine, cine e persoana la care ne ducem, de ce ne ducem la ea, unde lucrează.

La toate întrebările pe care ni le punea știa răspunsul, adică era foarte bine informat. Știa că doamna la care mergeam lucra profesoară la singurul liceu cu predare în limba română din Bender, adică știa că mergem la o întâlnire cu elevii și scopul lui era să oprească să aibă loc această întâlnire.

Vreme de o oră și ceva, cât ne-au plimbat actele prin diferite încăperi ale vamei transnistrene, securiștii erau mereu cu telefonul la ureche, consultându-i pe superiorii lor de la Ministerul Securității din Tiraspol, ce să facă cu noi. Scopul lor fiind nu doar să ne oprească să ajungem la întâlnirea cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun ” din Tiraspol, dar și să ne aresteze, sub pretext că revistele noastre ar fi conținut articole care condamnau invazia Rusiei în Ucraina. Asta li se părea inacceptabil.

Noi mergem pentru a treia oară la liceele românești din zona ocupată a Republicii Moldova, dar pentru prima dată am fost reținuți în vama transnistreană vreme de o oră și ceva de către securiștii transnistreni.

Când poeta Maria Ivanov s-a apropiat de o angajată a vamei și a întrebat-o de ce nu ni se înapoiază actele, aceasta a țipat la ea să se ducă acolo unde i-a spus securistul să stea și să nu pună întrebări inutile.

Mașina cu portbagajul deschis în fața căreia stăteam noi neștiind ce să facem era înconjurată de securiști și militari, unii dintre ei cu grade înalte, iar fiecare dintre ei încerca, în felul său, să ne intimideze și să ne sperie, înainte de-a ne aresta. De ce încă nu o făceau, pentru că mai adunau probe.

Dându-mi seama de ceea ce ne așteaptă, am lua legătura prin telefon cu reprezentații Ministerului Reîntregirii din Republica Moldova, spunându-le că securiștii transnistreni, care ne-au reținut de o oră și ceva în vama din Bender, nici nu ne înapoiază actele, nici nu ne dau vreo explicație, și rugându-i să intervină urgent cât încă nu ne-au arestat. În urma intervenției acestora,  securiștii transnistreni au ales să ne remită actele și să ne lase să plecăm. Dar nu în Transnistria, unde am fi vrut să ajungem la întâlnirea cu elevii Liceului „Alexandru cel Bun”, ci înapoi, la Chișinău.

Ei ne-au forțat să părăsim vama, interzicându-ne accesul pe teritoriul Transnistriei. La întrebarea mea dacă am putea reveni înapoi fără lotul de reviste, aceștia ne-au spus că nu. Dar mâine? Nici mâine? Dar la anul? Nici la anul? Adică niciodată? Da, niciodată.  Ceea ce înseamnă că ne-au inclus pe o listă neagră a persoanelor indezirabile.

Consider că felul cum s-au comportat securiștii, vameșii, milițienii și grănicerii transnistreni, înseamnă o încălcare flagrantă a dreptului european la liberă circulație.

Confiscându-ne actele vreme de o oră și ceva și nelămurindu-ne ce legi am încălcat, aceștia ne-au privat de dreptul de-a fi informați.

Înconjurați o oră și ceva de milițieni și  securiști ostili, am simțit pe propria piele că Transnistria a intrat în război de partea Rusiei. Vreme de o oră și ceva am fost tratați ca niște prizonieri de război.

Dacă nu ar fi intervenit reprezentanții Ministerului Reîntregirii din Republica Moldova, acum probabil am fi fost încarcerați în închisoarea din Tiraspol și am fi împărtășit soarta lui Ilie Ilașcu.

Observăm în ultima vreme, de când la Chișinău a venit un alt ambasador, că și-a schimbat retorica și Tiraspolul, adoptând o poziție foarte dură față de cetățenii Republicii Moldova, care susțin Ucraina. Așa cum am mai spus, ceea ce se observă cu ochiul liber e că zona separatistă a intrat într-un război deschis de partea Rusiei.

Ceea ce ni s-a întâmplat nouă astăzi demonstrează clar că războiul bate și la porțile noastre. Să spunem lucrurilor pe nume și să nu ne îngropăm capul în nisip, ca în 1991.

Prin urmare, vă îndemnăm  să condamnați cu fermitate abuzurile la care am fost supuși azi. Astăzi, noi am fost victimele separatismului transnistrean, mâine s-ar putea să fiți dumneavoastră”.

Dumitru Crudu în textul de pe 16 septembrie 2024.

foto: Profimedia, TEMP Rex Features

𝗦𝘄𝗼𝗿𝗱𝗦 𝗙𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃𝗮𝗹 debutează în Control

Prima ediție 𝗦𝘄𝗼𝗿𝗱𝗦 𝗙𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃𝗮𝗹 aduce în fața publicului bucureștean autori, muzicieni și performeri, în trei seri consecutive de spectacole spoken word, completate de muzică și proiecții multimedia – în perioada 27-29 septembrie, la Control Club.

Acces: ora 19:00

Biletele sunt disponibile în rețeaua Eventbook: https://bit.ly/swordsfestival

În prima zi de festival – vineri, 27 septembrie – pe scena din Control Club vor urca: autorul și performerul Stephen James Smith (Irlanda) alături de Florin Iaru & Sian Brie, Cristina Drăghici, Sorin Despot și Alberto Păduraru.

Sâmbătă, 28 septembrie, SwordS Festival îi are ca invitați pe poeții Mina Decu, Livia Ștefan, Elena Vlădăreanu, Tiberiu Neacșu, precum și proiectul Cinematica.Live (Electrons in Slow Motion + IM Pulse), alături de un invitat special.

Ultima zi de SwordS Festival, duminică, 29 septembrie, îi aduce pe scenă pe: Cristina Bordeanu, Jean-Lorin Sterian, Mugur Grosu, duo-ul Torsan/Bălan și proiectul Cinematica.Live (Electrons in Slow Motion + IM Pulse) avându-l ca invitat pe Cosmin Perța în performance-ul Poetry Riot.

Moderator: Cosmin Perța
Performance-urile vor fi completate de un set audio-vizual de Iulian Morar.

Biletele pentru SwordS Festival sunt disponibile în număr limitat și pot fi achiziționate în avans:

Abonamente la prețul de 90 de lei (valabile pentru cele 3 zile de festival, 27-29 septembrie)
Bilete de o zi la prețul de 40 lei (presale – primele 30 de bilete) și 50 de lei ulterior

Seria de evenimente 𝗦𝗪𝗢𝗥𝗗𝗦 – 𝗦𝗽𝗼𝗸𝗲𝗻 𝗪𝗼𝗿𝗱 𝗦𝗲𝘀𝘀𝗶𝗼𝗻𝘀 își propune să aducă laolaltă poeți, actori, autori și performeri, în spectacole spoken word, completate de muzică și proiecții multimedia. Curatori: Cosmin Perța și Iulian Morar.

Spectacol co-finanțat de Asociația Homemade Culture prin platforma Theatre in Palm în cadrul Local Theatre Movement.

Parteneri sunt Control Club, Cărturești, Radio Guerrilla

Expoziția rezidențelor Școlii de-Acasă, Hundorf /// PAUZĂ /// 2024

Un comunicat anunță primul eveniment public al rezidențelor ȘAH 2024, expoziția „Pauză”, curatoriată de Alexandra Boaru, Daniel Semenciuc și Valentin Teodorescu. Vernisajul are loc pe 28 septembrie la Bastionul Tăbăcarilor în Târgu Mureș.

Expoziția cuprinde lucrările finale ale artiștilor rezidenți care au călcat pragul de Acasă în ediția ȘAH de anul acesta și reprezintă cercetarea și explorarea lor artistică în satul transilvănean Hundorf (azi Viișoara, județul Mureș). Anul acesta conceptul expoziției pe cât este de simplu, pe atât de atipic. „Pauza” este un cuvânt enigmatic care poate căpăta multiple însemnătăți pentru fiecare. Pornind de la ideea că excesul de performanță și alergarea parcă mereu împotriva timpului ajunge să ne obosească spiritual și mental, să șubrezească mediul și relațiile interumane, curatorii propun un moment de repaus, de întoarcere către noi înșine, fără presiuni exterioare.

„Pauza e un bun prilej de a ne recâștiga atenția împrăștiată, și de a ne scufunda într-o contemplare buimacă a lumii. Ne putem lăsa spiritul să bântuie liniștit peste coclauri și ne putem plictisi în voie. Dar pauza nu e doar un moment de tânjală, ci e și o aplecare activă către sine: o introspecție, o grijă către propria persoană și către eul interior care, plasat într-un mediu nou, conștientizează valoarea, frumusețea, dar și fragilitatea unor lucruri precum comunitatea, ajutorul reciproc, natura.”

Ești invitat pe 28 septembrie la Bastionul Tăbăcarilor din Târgu Mureș să luăm împreună o pauză și să împărtășim alături de rezidenți aceste momente de reflecție interioară.

Expun artiștii rezidenți:

Acatrinei Elena Daniela (RO)
Aysu Naz Atalay (TR)
Ștefania Bodescu (RO)
Alesia Cîdă (RO)
Georgiana Cojocaru (RO)
Copăcel Miruna-Ioana (RO)
Charlie-Anne Côté (CA)
Teodor Georgescu (RO)
Iulia Hulea (RO)
Antonia Itineanț (RO)
Kareem Jamal (RO)
Isidora Lazic (FR)
Kyle Malanda (USA/MW)
Matei Rădulescu (RO)
Teodora Rotaru (RO)
Gabriela Monica Tîrziu (RO)
Alina Tofan (RO)
Adrienn Szövérffi (HU)
Máté Szilvay (HU)
Demelza Watts (UK)

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii, Consiliul Județean Mureș

Proiect co-finanțat de: Primăria Târgu Mureș

Parteneri: Institutul Cultural Român, Asociația K’Arte, Muzeul Județean Mureș, Academia de Teatru Târgu Mureș, Teatrul Național Târgu Mureș

Sponsori: Leier România, Kronospan, Sanex SA Cluj Napoca, Heidelberg Materials, Puiul de Crăiești, Magazinul artiștilor, Rocas Décor

Cu sprijinul: Consistoriul Evanghelic Sighișoara, Școala Gimnazială Viișoara

Asociația “Acasă la Hundorf” este membru ResArtis.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Municipiului Târgu Mureş şi a Consiliului local care nu sunt responsabili de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

EN

It’s a pleasure to announce the first public event of the ȘAH 2024 residencies, the exhibition named „Pause,” curated by Alexandra Boaru, Daniel Semenciuc, and Valentin Teodorescu. The opening will occur on September 28th at the Tanners’ Bastion in Târgu Mureș.

The exhibition features the final works of the resident artists who crossed the threshold of Acasă (Home) in this year’s ȘAH edition, representing their research and artistic exploration in the Transylvanian village of Hundorf (now Viișoara, Mureș County).

This year, the exhibition concept, while simple, is also quite unconventional. „Pause” is an enigmatic word that can take on multiple meanings for each individual. Starting from the idea that excessive performance and constantly racing against time exhaust us spiritually and mentally, weakening our environment and human relationships, the curators propose a moment of rest, a return to ourselves without external pressures.

„A pause is a good opportunity to regain our scattered attention and to immerse ourselves in a bewildered contemplation of the world. We can let our spirit roam peacefully over distant places and allow ourselves to get bored at will. However, a pause is not just a moment of idleness; it is also an active turning inward: an introspection, care for oneself and the inner self, which, when placed in a new environment, becomes aware of the value, beauty, and fragility of things like community, mutual aid, and nature.”

We invite you on September 28th to the Tanners’ Bastion in Târgu Mureș to take a pause with us and share these moments of inner reflection alongside the residents.

The following resident artists are exhibiting:

Acatrinei Elena Daniela (RO)
Aysu Naz Atalay (TR)
Ștefania Bodescu (RO)
Alesia Cîdă (RO)
Georgiana Cojocaru (RO)
Copăcel Miruna-Ioana (RO)
Charlie-Anne Côté (CA)
Teodor Georgescu (RO)
Iulia Hulea (RO)
Antonia Itineanț (RO)
Kareem Jamal (RO)
Isidora Lazic (FR)
Kyle Malanda (USA/MW)
Matei Rădulescu (RO)
Teodora Rotaru (RO)
Gabriela Monica Tîrziu (RO)
Alina Tofan (RO)
Adrienn Szövérffi (HU)
Máté Szilvay (HU)
Demelza Watts (UK)

Cine sunt invitații FILIT 2024 la Iași

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT anunță primele nume ale invitaților care vor lua parte la cea de-a XII-a ediție a evenimentului, potrivit unui comunicat.

Între 23 și 27 octombrie 2024, publicul va avea ocazia să interacționeze cu autori renumiți, reprezentanți de seamă ai literaturii contemporane atât din străinătate, cât și din România. Pe lista invitaților se află scriitori precum Abdulrazak Gurnah (laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2021), Colm Tóibín (romancier, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez, tradus în peste 30 de limbi), Clara Usón (voce emblematică a literaturii spaniole contemporane, deținătoare a numeroase premii internaționale), Zeruya Shalev (scriitoare israeliană apreciată la nivel internațional, având cărți traduse în peste 27 de limbi), Pascal Bruckner (cunoscut romancier, eseist și filosof francez, tradus în peste 30 de limbi).

Pe lista invitaților din străinătate se află și alți scriitori importanți, traduși și deținători de premii și distincții prestigioase, cum ar fi Lana Bastašić (Bosnia-Herțegovina/Serbia), Naoise Dolan (Irlanda/Germania), Ariana Harwicz (Argentina/Franța), Tahar Ben Jelloun (Maroc/Franța), Kapka Kassabova (Bulgaria/Regatul Unit), Markus Köhle (Austria), Alena Mornštajnová (Republica Cehă), Kathrine Nedrejord (Norvegia), Ilja Leonard Pfeijffer (Țările de Jos), Defne Suman (Turcia/Grecia).

La FILIT 2024 vor participa totodată apreciați autori români sau de origine română, cum ar fi Radu Aldulescu, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Raluca Antonescu, Vasile Baghiu, Ruxandra Burcescu, Mihaela Buruiană, Lena Chilari, Denisa Comănescu, Tudor Crețu, Peter Demeny, Anda Docea, Cătălin Dorian Florescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulia Gherasim, Raluca Nagy, Tiberiu Neacșu, Laura Francisca Pavel, Bogdan O. Popescu, Cristian Teodorescu, Tatiana Țîbuleac, Anda Vahnovan, Matei Vișniec.

Casa Copilăriei îi va avea în centru pe Ioana Chicet-Macoveiciuc, Luminița Corneanu, Augustin Cupșa, Ionela Hadîrcă și Cătălin Pavel, iar publicul îi va întâlni la Casa Fantasy pe scriitorii Lucian Dragoș Bogdan, Marian Coman, Silviu Genescu, Laura Nureldin și Viorel Pîrligras.

Un loc aparte le revine traducătorilor de literatură română, care au un rol esențial în promovarea literaturii române și în traducerea și publicarea scriitorilor români în străinătate: Miruna Bacali (Germania), Jan Willem Bos (Țările de Jos), Angela Bratsou (Grecia), Sean Cotter (Statele Unite ale Americii), Florica Courriol (Franța), Jean-Louis Courriol (Franța), Gabriella Koszta (Ungaria), Steinar Lone (Norvegia), Bruno Mazzoni (Italia), Lora Nenkovska (Bulgaria), Marian Ochoa de Eribe (Spania).

De asemenea, FILIT va găzdui întâlnirea națională a scriitorilor și traducătorilor de limba română selecționați în proiectul european Connecting Emerging Literary Artists (CELA), co-finanțat de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene, în care MNLR Iași este partenerul reprezentant pentru România, alături de ARTLIT. Vor lua parte scriitorii Iulian Bocai, Paula Erizanu, Ioana Maria Stăncescu și zece traducători din limbi străine în limba română: Mădălina Balea și Andreea Bălteanu (neerlandeză), Jessica Bilcec (ucraineană), Ilinca Gângă (spaniolă), George Doru Ivan (italiană), Sergiu Lozinschi (slovenă), Maria Lupescu (bulgară), Aleksandra Petrov (sârbă), Andrei Săndulescu (cehă), Oana-Andreea Stoe (polonă).

Numele de mai sus reprezintă prima parte a invitaților de la FILIT 2024, urmând ca lista invitaților speciali (scriitori, manageri culturali, editori, jurnaliști, artiști) să fie publicată în curând.

FILIT este un eveniment anual organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și finanțat de Consiliul Județean Iași. Ediția de anul acesta este finanțată și de Ministerul Culturii și se desfășoară sub înaltul patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. De asemenea, FILIT 2024 se subscrie programului UNESCO „Iași. Oraș al Literaturii”.

Mai multe detalii despre invitați, program și evenimente vor fi publicate pe site-ul www.filit-iasi.ro.