Arhive etichete: Liviu Antonesei

Cine sunt invitații FILIT 2024 la Iași

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT anunță primele nume ale invitaților care vor lua parte la cea de-a XII-a ediție a evenimentului, potrivit unui comunicat.

Între 23 și 27 octombrie 2024, publicul va avea ocazia să interacționeze cu autori renumiți, reprezentanți de seamă ai literaturii contemporane atât din străinătate, cât și din România. Pe lista invitaților se află scriitori precum Abdulrazak Gurnah (laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2021), Colm Tóibín (romancier, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez, tradus în peste 30 de limbi), Clara Usón (voce emblematică a literaturii spaniole contemporane, deținătoare a numeroase premii internaționale), Zeruya Shalev (scriitoare israeliană apreciată la nivel internațional, având cărți traduse în peste 27 de limbi), Pascal Bruckner (cunoscut romancier, eseist și filosof francez, tradus în peste 30 de limbi).

Pe lista invitaților din străinătate se află și alți scriitori importanți, traduși și deținători de premii și distincții prestigioase, cum ar fi Lana Bastašić (Bosnia-Herțegovina/Serbia), Naoise Dolan (Irlanda/Germania), Ariana Harwicz (Argentina/Franța), Tahar Ben Jelloun (Maroc/Franța), Kapka Kassabova (Bulgaria/Regatul Unit), Markus Köhle (Austria), Alena Mornštajnová (Republica Cehă), Kathrine Nedrejord (Norvegia), Ilja Leonard Pfeijffer (Țările de Jos), Defne Suman (Turcia/Grecia).

La FILIT 2024 vor participa totodată apreciați autori români sau de origine română, cum ar fi Radu Aldulescu, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Raluca Antonescu, Vasile Baghiu, Ruxandra Burcescu, Mihaela Buruiană, Lena Chilari, Denisa Comănescu, Tudor Crețu, Peter Demeny, Anda Docea, Cătălin Dorian Florescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulia Gherasim, Raluca Nagy, Tiberiu Neacșu, Laura Francisca Pavel, Bogdan O. Popescu, Cristian Teodorescu, Tatiana Țîbuleac, Anda Vahnovan, Matei Vișniec.

Casa Copilăriei îi va avea în centru pe Ioana Chicet-Macoveiciuc, Luminița Corneanu, Augustin Cupșa, Ionela Hadîrcă și Cătălin Pavel, iar publicul îi va întâlni la Casa Fantasy pe scriitorii Lucian Dragoș Bogdan, Marian Coman, Silviu Genescu, Laura Nureldin și Viorel Pîrligras.

Un loc aparte le revine traducătorilor de literatură română, care au un rol esențial în promovarea literaturii române și în traducerea și publicarea scriitorilor români în străinătate: Miruna Bacali (Germania), Jan Willem Bos (Țările de Jos), Angela Bratsou (Grecia), Sean Cotter (Statele Unite ale Americii), Florica Courriol (Franța), Jean-Louis Courriol (Franța), Gabriella Koszta (Ungaria), Steinar Lone (Norvegia), Bruno Mazzoni (Italia), Lora Nenkovska (Bulgaria), Marian Ochoa de Eribe (Spania).

De asemenea, FILIT va găzdui întâlnirea națională a scriitorilor și traducătorilor de limba română selecționați în proiectul european Connecting Emerging Literary Artists (CELA), co-finanțat de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene, în care MNLR Iași este partenerul reprezentant pentru România, alături de ARTLIT. Vor lua parte scriitorii Iulian Bocai, Paula Erizanu, Ioana Maria Stăncescu și zece traducători din limbi străine în limba română: Mădălina Balea și Andreea Bălteanu (neerlandeză), Jessica Bilcec (ucraineană), Ilinca Gângă (spaniolă), George Doru Ivan (italiană), Sergiu Lozinschi (slovenă), Maria Lupescu (bulgară), Aleksandra Petrov (sârbă), Andrei Săndulescu (cehă), Oana-Andreea Stoe (polonă).

Numele de mai sus reprezintă prima parte a invitaților de la FILIT 2024, urmând ca lista invitaților speciali (scriitori, manageri culturali, editori, jurnaliști, artiști) să fie publicată în curând.

FILIT este un eveniment anual organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și finanțat de Consiliul Județean Iași. Ediția de anul acesta este finanțată și de Ministerul Culturii și se desfășoară sub înaltul patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. De asemenea, FILIT 2024 se subscrie programului UNESCO „Iași. Oraș al Literaturii”.

Mai multe detalii despre invitați, program și evenimente vor fi publicate pe site-ul www.filit-iasi.ro.

Cu respect, Domnule Nicolae Manolescu vă rog să vă retrageţi din juriul Premiului Naţional Mihai Eminescu

Stimate domnule Nicolae Manolescu,

Mă număr printre cei care sunt gata oricând să recunoască importanţa contribuţiei dumneavoastră la istoria literaturii române. Niciun moment nu aş putea contesta relevanţa poziţiilor dumneavoastră şi nu sunt atât de naiv încât să idolatrizez opinii. Acest lucru l-am învăţat şi din volumele pe care le-aţi semnat de-a lungul timpului.

Din păcate mă văd obligat să vă adresez rugămintea de a lua în considerare prejudiciul pe care îl aduceţi acum singurului premiu literar românesc spre care mai puteam privi cu admiraţie. În urma decernării Premiului Naţional „Mihai Eminescu” la Botoşani, anul acesta pentru 2014, alegerea câştigătorului pentru secţiunea Opera Omnia ne-a nedumerit şi ne-a revoltat pe majoritatea celor pentru care poezia contemporană contează.

Sunt de acord că orice juriu din lume poate să aibă propria opţiune. În cazul de faţă, însă, vorbim despre un premiu a cărui autoritate a fost construită în 24 de ani pe baza onestităţii profesionale a juriului din care şi dumneavoastră faceţi parte. Alegând să premiaţi în acest an un scriitor ale cărui merite pot fi recunoscute în orice alt domeniu în afara poeziei, aţi făcut să coboare o umbră tristă asupra acestei instituţii,  unicul premiu literar din România care mai conta şi pentru altcineva decât prietenii şi colegii laureatului.

Oricât am încerca să împărţim răspunderea premierii subalternului dumneavoastră direct din Uniunea Scriitorilor între toţi cei care fac parte din juriul de la Botoşani, în calitate de lider al unei organizaţii de breaslă care îşi asumă protejarea imaginii şi activităţii scriitorilor, consider că era datoria dumneavoastră să împiedicaţi producerea unei asemenea aberaţii. Atâta timp cât oricare dintre ceilalţi nominalizaţi la acest premiu în 2015 (Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Lucian Vasiliu) reprezintă un reper pentru poezia contemporană de la noi, premierea singurului autor a cărui operă poetică nu s-a impus încă între formulele relevante ale poeziei de azi este un gest regretabil care distruge atât credibilitatea cât şi relevanţa Premiului Naţional „Mihai Eminescu”.

Tocmai aprecierea importanţei activităţii dumneavoastră pentru supravieţuirea Uniunii Scriitorilor şi, mai ales, lucrurile esenţiale pe care le-aţi scris de-a lungul timpului mă determină să vă rog respectuos să nu adăugaţi Premiul Eminescu de la Botoşani lungii liste de proiectele în care capriciile şi jocurile de presiune ale breslei pe care o reprezentaţi sunt o regulă.

Retragerea dumneavoastră din acest juriu pentru anii care urmează este singurul gest care putem spera că va restabili credibilitatea Premiului Naţional „Mihai Eminescu”.

Cu respect,

răzvan ţupa

www.poetic.ro

UPDATE 10.10- Un apel care consideră că întregul juriu de la Botoșani ar putea să își asume răspunderea erorii din acest an (și a cărui discutare prealabilă a influențat poziția mea de mai sus) a fost lansat pe Un Anotimp în Berceni și Biographia Litteraria fiind semnat până acum de Claudiu Komartin, Radu Vancu, Rita Chirian, Octavian Soviany, Florin Iaru, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Svetlana Cârstean, Andrei Terian, Mihail Vakulovski, Bianca Burța-Cernat, Ștefan Manasia, Alex Goldiș, Bogdan-Alexandru Stănescu, Liviu Antonesei, Ionel Ciupureanu, Nicolae Avram, Elena Vlădăreanu, Alexandru Vakulovski, Cosmin Perța, Ion Buzera, Paul Vinicius, Anca Mizumschi, Dan Iancu, Ciprian Măceșaru, Andrei Dósa, Aleksandar Stoicovici, Sorin Despot, Radu Nițescu, Laurenţiu Ion

Update 11.30- Din partea domnului Al.Cistelecan, membru în juriul de la Botoșani, am primit următorul răspuns la nelămuririle mele: „Asupra mea Nicolae Manolescu n-a făcut nici o presiune, nici măcar una aluzivă. Ca toate premiile, și acesta se acordă prin majoritate de voturi. Dacă pînă la verdict în interiorul juriului au existat disensiuni, din clipa în care majoritatea e stabilită acestea nu mai au nici o relevanță, iar premiul e, firește, atribuit de juriu, nu doar de o parte a lui”.

De asemenea, domnul Gellu Dorian, inițiatorul și principalul organizator al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” dovedește încă o dată că nu este o întâmplare faptul că în toți acești ani instituția pe care a pus-o pe picioare s-a impus ca manifestarea cea mai importantă din România atunci când vorbim despre premii de poezie. Din nou, este singurul organizator de premii care răspunde normal controverselor create în jurul evenimentului pe care îl susține: „n-au fost presiuni din partea U.S.R., pentru că nu este nici organizatoare, nici partener. Decizia i-a aparţinut juriului şi numai juriului. Iar noi cei de la Botoşani o respectăm, atîta timp cît laureatul s-a aflat printre nominalizaţi şi nu a fost impus din altă parte. Şi aşa cum era de aşteptat, ca şi în alte ocazii, au apărut şi vor apărea comentarii. Eu îmi asum toate cele ce sunt legate de organizare şi buna desfăşurare. Şi din acest punct de vedere a fost totul foarte bine. Sperăm şi ani mai buni.”

Concluzia mea (r.ț) este că prezența domnului Nicolae Manolescu în juriu, oricât de ofertantă ar fi din punct de vedere al imaginii pentru organizatorii locali, a dat naștere tuturor speculațiilor și acuzelor din această perioadă. Retragerea dânsului ar fi un prim pas spre restabilirea prestanței Premiului Național „Mihai Eminescu”, o instituție formulată independent de Uniunea Scriitorilor. Amintesc și faptul că Nicolae Manolescu, în calitate de președinte USR, este deja obișnuit să amestece reproșurile legitime cu cele aberante, de aceea nu mă interesează absolut deloc atacurile la persoană.

Programul de poezie la FILIT cel mai mare festival internaţional de literatură din România

Ajuns la a doua ediţie, se ştie deja că Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere adună la Iaşi nume de primă mărime din literatura de azi. Succesul de care s-a bucurat anul trecut noaptea albă a poeziei în cadrul festivalului i-a făcut pe organizatori să dedice întâlnirilor cu poeţii o întreagă secţiune a manifestării în 2014. Din prima zi a FILIT, Casa Dosoftei găzduieşte lecturi şi discuţii centrate în jurul poeziei contemporane. Într-un joc de propuneri schimbat între mine şi Corina Bernic din partea organizatorilor, au apărut şi propunerile de titluri pentru fiecare întâlnire, aşa cum le puteţi regăsi în programul de mai jos.

 

Programul lecturilor – Casa Poeziei (Casa Dosoftei)

 safe_image.php

 Miercuri, 1 octombrie

 14.00 Deschiderea serilor de lecturi & dialoguri de la Casa Poeziei – „Zidul lui J.O„, documentar de Matei Bejenaru cu și despre Emil Brumaru. Invitați: Matei Bejenaru și Emil Brumaru

 

15.00 – Constantin Acosmei, Răzvan Țupa – Poetici X

Moderatori: Corina Bernic & Silviu Dancu

 

16.30 – Liviu Antonesei, Adela Greceanu – Un taur cvasi

Moderator: Radu Vancu

  Continuă lectura Programul de poezie la FILIT cel mai mare festival internaţional de literatură din România

Poezia la Iaşi… e „en gros”

Despre mimarea poeziei se pot spune multe. Dar mai uşor este să se arate. În cadrul Festivalului international al educatiei, in perioada 22-25 iunie 2014, la Iaşi are loc Festivalul internaţional „POEZIA LA IAŞI”, ediţia I. USR Iaşi anunţă că la eveniment vor participa 100 de poeţi din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Franţa, Israel. Potrivit aceleiaşi surse, poeţilor invitaţi la prima ediţie a Festivalului Internaţional ”Poezia la Iaşi” li se va conferi titlul de POET AL IAŞULUI de către Primarul Municipiului Iaşi.

Cam aici se pare că s-a blocat gândirea organizatorilor de evenimente de poezie de amploare în România. Faptul că poeţi buni sau foarte buni sunt amestecaţi cu poeţi mai puţin importanţi ar putea să fie chiar util atunci când e vorba despre evenimente publice. Dar, atunci când fiecare poet adus în faţa publicului are parte de câteva minute într-o oră, şansele ca poezia sa să aibă parte de vreo receptare este minimă mai ales atunci când poemele celor programati să citească nu au nicio legătură unele cu altele.

Mă interesează mai puţin implicaţiile politice ale orgaqnizatorilor care găsesc de cuviinţă să promoveze poezia şi „mirosul florilor de tei” fix în evenimentul finanţat de instituţia acuzată public de tăierea teilor din Iaşi. Ba chiar, trebuie remarcat faptul că afişul secţiunii de poezie este singurul realizat după o estetică a pozelor de buletin (poate este o referinţă timidă la celebrul tablou al membrilor „Convorbirilor Literare”) dintre toate afisele evenimentelor incluse în FIE. În plus, faptul că poeţilor li se cere să citească în mai multe cartiere ale Iaşiului este, din nou, o idee cât se poate de ofertantă.

Mai puţin ofertant este însă aerul triumfalist al evenimentului prezentat de presă ca o manifestare europeană sau chiar universală. Lucru greu de susţinut atunci când invitaţii din străinătate sunt poeţi români stabiliţi acolo, destul de puţin reprezentativi pentru fenomenul poetic din patria de adopţie.

Toata lumea merita felicitata pentru creerea unei astfel de ocazii de revedere intre autori si public. Dar, poate, la un moment dat, cineva isi va pune si problema poeziei si masurii in care poate un spectator sa perceapa ceea ce se intampla pe o scena in succesiune rapida de nume si texte prezentate făra nicio alta logica in afara intamplarii.

Problema poeziei este foate apropiata de orice alta problema a manifestarilor publice oficiale în România de azi. Chiar şi cei care formulează şi documentează în mod autentic un fel de a fi (fie el naţional ori poetic) sunt constrânşi la prezentări care încurajează, promovează şi impun mimarea poeziei, mimarea implicării şi a interesului pentru orice este cultural, politic ori, în general, real. Desigur, de fiecare in parte depinde renuntarea la simulare, de la cel mai slab poet, pana la cel mai bun.

Pana atunci, va propun un pic de ploaie pentru ca asta nu se preface

 

 

Continuă lectura Poezia la Iaşi… e „en gros”