Arhive categorii: carte

recenzii, cronici, vizionări de poezie

„Dacă ai putea să ne vizitezi, Micule Prinț” – prima carte a unei noi serii pentru copii, povesThalia

O nouă apariție editorială marca Fundația Culturală „Camil Petrescu”, în parteneriat cu Asociația Culturală pentru Educație prin Artă, se lansează marți, 17 septembrie 2024, la Fibiș, arată un comunicat.

Volumul „Dacă ai putea să ne vizitezi, Micule Prinț” reprezintă prima carte din noua serie povesThalia, dedicată literaturii pentru copii. Acest proiect editorial aduce în prim-plan creațiile unor elevi din comuna Fibis, județul Timiș, rezultate dintr-o serie de ateliere de scriere creativă susținute de scriitoarea Ana Maria Sandu și organizate de Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA), prin finanțare AFCN.

În timpul atelierelor, micii autori s-au inspirat din opere literare cunoscute, precum: „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupéry, „Bătrânul și marea” de Ernest Hemingway, „Prințul fericit” de Oscar Wilde, dar și din lucrări contemporane, cum ar fi „Elice” de Simona Popescu și „Vacanță în Portocalia” de Ana Maria Sandu. Volumul cuprinde mărturiile sincere și imaginative ale copiilor despre lumea contemporană, așa cum o percep ei. „Dacă ai putea să ne vizitezi, Micule Prinț” este o invitație colectivă într-un univers plin de imaginație, creativitate și sensibilitate, un univers în care copiii își dezvăluie gândurile și visele.

Prin publicarea acestui volum, Fundația Culturală „Camil Petrescu” își consolidează misiunea de a susține și promova tinerii creatori și literatura destinată copiilor. Seria povesThalia își propune să devină un punct de referință în peisajul editorial, dedicându-se proiectelor literare care contribuie la formarea și educația culturală a celor mici.

Dacă ai putea să ne vizitezi, Micule Prinț

Autori: Georgiana Banenschi, Carla Babătă, Alessia Brumar, Bianca Buteanu, Antonia Cotuțiu, David Dan, Daria Doiciar, Ștefania Doiciar, Georgiana Cristina Govor, Dean Giurgiuca, Maia Grăjdeanu, Maya Farcaș, Ana Formagiu, Salomea Hoza, Alexandru Hoza, Nicolas Husar, Denis Lazăr, Raul Lupșescu, Adrian Lupșescu, Rebeca Macuc, Beniamin Maxim, Maria Maxim, Maia Mich, Andreea Neșcu, Andrei Oana, David Pașca, Sebastian Popa, Alecsandra Prahanca, Denisa Țîrleac

Seria: povesThalia

Ilustrații realizate de Irina Mocanu

Volum realizat de Fundația Culturală „Camil Petrescu”, în parteneriat cu Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA), în urma proiectului ACEA finanțat de AFCN

O nouă ediție a romanului Istanbul Istanbul, de Burhan Sönmez apare la București

O nouă ediție a romanului Istanbul Istanbul, inspirat din propria experiență de detenție a scriitorului Burhan Sönmez, președintele PEN International este anunțată în România, portivit unui comunicat de presă.

Recent, a sosit din tipografie o nouă ediție a unuia dintre cele mai îndrăgite romane traduse în ultimii ani în limba română. Este vorba despre Istanbul Istanbul al scriitorului turc de origine kurdă Burhan Sönmez, carte publicată sub umbrela imprintului Anansi. World Fiction din cadrul Grupului Editorial Trei.

Astăzi, Burhan Sönmez este președinte PEN International, organizație care de mai bine de o sută de ani luptă pentru libertatea de expresie a autorilor din toată lumea. La mijlocul anilor ‘90, în perioada în care  lucra ca avocat și susținea activ cauza kurzilor persecutați de regimul turc, Sönmez a fost ținta unui atentat și a fost grav rănit. În 1996, a fost torturat de poliţie, dar a rămas fidel libertăţii de expresie. Deși cunoscuse și înainte violența sistemului și chiar fusese trimis la închisoare în anii ‘80, gravitatea atacului l-a determinat să aleagă exilul. În prezent, își împarte viața între Cambridge și Istanbul.

Dintre cele cinci romane pe care le-a publicat până acum și care au fost traduse pretutindeni în lume, trei au fost publicate și în limba română: două în premieră în cadrul Anansi. World Fiction, iar acum, cel de-al treilea, în reeditare.

Roman tradus în peste 50 de limbi și câștigător al EBRD Literature Prize, Istanbul Istanbul (traducere de Leila Ünal) este inspirat din experiența de detenție a autorului. Protagoniștii romanului  sunt patru prizonieri închiși în celulele subterane ale unui centru pentru tortură. Atunci când nu sunt chinuiți de gardieni, aceștia-și spun unii altora povești ca să le treacă vremea. Firul narativ subpământean devine treptat cel al lumii de deasupra. Pornind de la oameni, povestea începe să se rotească în jurul orașului Istanbul. Deasupra, în oraș, e la fel de multă suferință și iubire precum în celulele subterane. Un roman deopotrivă politic, dar și despre dragoste.

Istanbul Istanbul e una dintre cele mai intense și puternice cărți pe care le-am citit în ultimul deceniu. Burhan Sönmez geminează aici Șeherezada și Infernul: în infernul concentraționar turc se supraviețuiește, literalmente, prin poveste. Acolo, în subpământă, între ședințele de tortură, iluminați doar de flacăra dublă a memoriei și imaginației, oamenii se țin în viață unul pe celălalt prin cuvinte. Frumusețea există și salvează – chiar și în infern. Îi datorăm lui Burhan Sönmez această splendidă demonstrație”, a declarat scriitorul Radu Vancu cu ocazia reeditării cărții lui Burhan Sönmez.

La rândul său, Burhan Sönmez le-a transmis un mesaj cititoprilor români cu ocazia noii ediții a cărții: „Am avut ocazia să călătoresc de multe ori în România și să mă întâlnesc cu cititorii. Interesul lor pentru literatură și literatura universală, în mod particular, este copleșitoar. De aceea este o plăcere și un motiv de mândrie pentru mine să mă întâlnesc cu cititorii dintr-o astfel de țară. Sper să ajung cât mai curând în România”.

Burhan Sönmez (n. 1965) a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat. A colaborat la mai multe reviste și ziare, cu articole pe teme culturale și politice. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioadă mai lungă în Marea Britanie. În 2009 i-a apărut primul roman, Miazănoapte, urmat în 2011 de Păcate și inocenți. Cel de-al treilea roman, Istanbul Istanbul, publicat în 2015, i-a adus EBRD Literature Prize în 2018. Păcate și inocenți a fost recompensat cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din Turcia.

Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în 2018. Cărțile lui au fost traduse în peste 50 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul, iar din 2021 este președintele PEN International.

În Anansi. Contemporan au apărut romanele Labirint și Piatră și umbră.

Labirint (Anansi, 2021, traducere de Adal Hanzade) este o meditație despre rolul memoriei care ne construiește pe fiecare dintre noi. Protagonistul, un muzician care devine amnezic în urma unei tentative de sinucidere, se pierde în labirintul Istanbulului și încearcă să elucideze un mister esențial: ce ne face să fim ceea ce suntem? Ce este mai eliberator pentru individ sau societate – să-și cunoască trecutul sau să-l uite?

Piatră și umbră (Anansi, 2023, traducere de Veronica D. Niculescu) este istoria în oglindă, a unui om și a unor locuri. Viața unui meșter care creează pietre de mormânt e lentila prin care se reflectă aproape un secol de transformări ale Turciei, cu toată diversitate și tensiunile ei. O istorie neoficială a Turciei, un text cu multiple ferestre și cu foarte multe perspective, în care curgerea timpului este întreruptă de o structură dinamică, plină de zig-zaguri.

În pregătire, Îndrăgostiții lui Franz. K, în traducerea Luminiței Munteanu.

„Lumea romanelor lui Burhan Sönmez face parte dintr-o constelație literară ce-i cuprinde pe Gabriel García Márquez, scriitorul turc Tanpınar, Tolstoi, Wittgenstein și poeta iraniană Forugh Farrokhzad.” (The Guardian)

”Patriot.Memorii” de Aleksei Navalnîi apare și în română și o investigație nouă

Patriot.Memorii” de Aleksei Navalnîi, una dintre cele mai așteptate cărți ale anului, va apărea la Editura Litera, arată un comunicat de presă.

Patriot.Memorii de Aleksei Navalnîi, memoriile tulburătoare ale celui mai proeminentdisident de la începutul secolului XXI, este cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional. Principalul opozant al regimului Putin din Rusia a plătit prețul suprem pentru convingerile sale: moartea sa a survenit în februarie 2024 în una dintre coloniile penitenciare din nordul Rusiei, dincolo de Cercul Polar. Cartea este unul dintre cele mai amănunțite, nevralgice și puternice proiecte editoriale ce au în prim-plan mari personalități.  

Ediția în limba română, publicată de Editura Litera, va apărea în această toamnă simultan cu cele peste 20 de ediții ale cărții din toată lumea, inclusiv în limbile engleză și rusă. În Statele Unite ale Americii interesul pentru carte este imens, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din acest an, Knopf Publishing anunțând un tiraj inițial de cel puțin 500 000 de exemplare. 

Volumul Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi, publicat de Editura Litera, va fi lansat simultan la sfârșitul lunii octombrie atât în print (ediție cartonată), cât și în format digital (ebook & audiobook). Până atunci cartea este disponibilă la precomandă cu reducere atractivă și transport gratuit pe site-ul litera.ro.

Singura carte de memorii scrisă de Aleksei Navalnîi – Vocea autentică, neînfricată a disidenței ruse se face din nou auzită.

Aleksei Navalnîi a început să scrie volumul Patriot la scurt timp după ce a fost la un pas de moarte în 2020, în urma unei otrăviri. Cartea cuprinde întreaga poveste a vieții sale: autorul își descrie tinerețea, chemarea pentru activism, căsnicia și familia, angajamentul pe care și l-a luat de a înfrunta o putere mondială care voia să-l amuțească cu orice preț și convingerea sa nestrămutată că schimbările se vor produce indiferent de cei care li se împotrivesc.

„Cartea aceasta este o mărturie atât a vieții lui Aleksei, cât și a angajamentului său neclintit de a lupta împotriva dictaturii – o luptă pentru care a pus totul în joc, inclusiv propria viață. De-a lungul paginilor, cititorii vor ajunge să cunoască omul pe care l-am iubit nespus – un om de o integritate profundă și de un curaj ferm. Istorisirea drumului său îi va onora memoria și îi va inspira pe ceilalți să lupte pentru ceea ce e drept și să nu piardă din vedere valorile care contează cu adevărat.“— Iulia Navalnaia, soția lui Aleksei Navalnîi

Într-o scriitură vie, antrenantă, care cuprinde o corespondență din închisoare ce n-a mai văzut lumina tiparului până acum, Navalnîi rememorează, printre multe alte aspecte, cariera sa politică, numeroasele încercări de asasinare a sa, viețile apropiaților săi și campania neobosită pe care el și echipa sa au purtat-o împotriva unui regim din ce în ce mai dictatorial.

„Nu vreau să renunț la țara mea și nici la ceea ce cred. Nu pot să trădez nici o variantă, nici pe una, nici pe cealaltă. Dacă convingerile tale valorează ceva, trebuie să ți le aperi. Și dacă este necesar, trebuie să faci unele sacrificii.“ – Aleksei Navalnîi, 17 ianuarie 2024, una dintre ultimele postări pe Facebook

Scris cu înfocarea, istețimea, candoarea și curajul pentru care a fost lăudat pe bună dreptate, Patriot este ultima scrisoare pentru lume a lui Navalnîi: o istorisire emoționantă a ultimilor săi ani petrecuți încea mai necruțătoare închisoare de pe Pământ; un memento care ilustrează motivul pentru careprincipiile libertății individuale au o însemnătate atât de mare; și un apel electrizant de a continua munca pentru care și-a dat viața, notează editorii.

ALEKSEI NAVALNÎI a fost un lider al opoziției ruse, politician, militant anticorupție și deținut politic, care a cucerit recunoașterea și respectul întregii lumi. Printre numeroasele distincții internaționale care i-au fost acordate se numără Premiul Saharov, Premiul anual al Parlamentului European pentru drepturile omului, Premiul pentru curaj al Summitului de la Geneva pentru drepturile omului și democrație și Premiul Dresda pentru pace. De asemenea, Navalnîi a apărut pe listele „Cele mai influente 100 de personalități“ și „Cele mai influente 25 de personalități de pe internet“ ale revistei Time. A murit în 2024.

Echipa lui Navalnîi arată într-o investigație din septembrie 2024 recent că treaba lor nu s-a terminat odată cu decesul protestatarului rus. „Kidnap. Beat. Set on fire.” (Răpit. Bătut. Incendiat) este online.

Documentarul „Kidnap. Beat. Set on fire.” cu subtitrări în engleză
”Cine a ordonat atacul asupra lui Leonid Volkov? A fost opera FSB? Sau GRU? Răspunsul ne-a șocat chiar și pe noi. Am obținut dovezi directe că Leonid Nevzlin, un oligarh din anii '90, folosește forța pentru a-i ținti pe cei pe care nu-i plac. Nu numai că a orchestrat atacul asupra lui Volkov, ci și asupra lui Ivan Zhdanov, economistului Maxim Mironov și a soției sale. Maria Pevcikh, Leonid Volkov și Ivan Zhdanov discută despre modul în care Leonid Nevzlin persecută opoziția rusă și de ce o face”, explică jurnaliștii.

Asociația Editorilor din România (AER) anunță programul de toamnă

AER continuă ofensiva culturală de toamnă, arată un comunicat de presă.

Asociația Editorilor din România (AER), organizatoarea Salonului de Carte Bookfest, cel mai proeminent eveniment al industriei editoriale, semnalizează publicului o toamnă plină de cărți noi, evenimente și autori care au făcut și vor face deliciul cititorilor din mai multe orașe din țară și de peste graniță.

Astfel, AER tocmai a încheiat a șaptea ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest la Chișinău (28 august – 1 septembrie), alături de autori îndrăgiți, dar și personalități de la cel mai înalt nivel din Republica Moldova. La umbra sloganului ”Te cuprind”, o prelungire simbolică a îmbrățișării cu care Republica Moldova și-a marcat statutul de Invitat de Onoare la Salonul Internațional de Carte Bookfest București (29 mai – 2 iunie, Romexpo), publicul s-a bucurat de întâlniri memorabile cu Ioana Pârvulescu, Cristian Tudor Popescu, Radu Paraschivescu, Radu Aldulescu, Cristian Preda, ca să amintim doar câțiva autori din România, ca și de prezența unor personalități originare din Republica Moldova, între acestea Ionela Hadârcă, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Maria Șleahtițchi, Vasile Romanciuc sau Maria Pilchin. Bookfest Chișinău a fost onorat și de vizita președintei Republicii Moldova, E.S. Maia Sandu, a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și a premierului Dorin Recean, pentru a aminti doar pe cei mai înalți oficiali de la Chișinău care au vrut să participe la evenimentele din cadrul Bookfest și să-și cumpere cărți de la cele circa 40 de edituri participante.

Caravana Bookfest de toamnă este abia la început, astfel că publicul este invitat cu aceeași căldură să ia parte și la a noua ediție a Salonului de Carte Bookfest Târgu Mureș, în perioada 26-29 septembrie, în foaierul Teatrului Național Târgu Mureș. Vor fi acolo ca să se întâlnească cu cititorii câteva personalități culturale renumite, unele chiar pentru prima oară la prezentări de carte într-o ediție Bookfest în orașul din inima țării. Amintim în acest sens pe Dennis Deletant, Radu Aldulescu, Cătălin Vasilescu, Ciprian Mihali, Marian Tudor, Dan-Liviu Boeriu, Tudor Ganea, Octav Gheorghe, Marius Turda, Bogdan Răileanu alături de Cristian Tudor Popescu, Radu Paraschivescu, Denisa Comănescu, Cristian Preda sau Alexandru Stermin.

Imediat după sărbătoarea cărții de la Târgu Mureș, AER va da startul celei de-a unsprezecea ediții a Salonului de Carte Bookfest la Cluj-Napoca, în același cadru romantic al Casinoului din Parcul Central al orașului, în perioada 3-6 octombrie, și va încheia periplul cu ediția a opta a Salonului de Carte Bookfest Brașov,  între 31 octombrie și 3 noiembrie, cu o ediție care se anunță de pe acum spectaculoasă prin garnitura de autori și titluri noi care vor fi disponibile la standurile editurilor participante.   

Și prima parte a anului viitor se anunță una plină de evenimente cu greutate, după cum Bookfest deja a obișnuit; astfel, între 27 și 30 martie, Timișoara va redeveni o capitală ad-hoc a lumii editoriale, cu prilejul celei de-a douăsprezecea ediții Bookfest ce va avea loc în Banat, urmată de cea de-a optsprezecea ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest care va avea loc la București, în perioada 28 mai – 1 iunie 2025.

”Nădăjduim ca publicul să răspundă cu același entuziasm invitației noastre la aceste întâlniri, convins că misiunea de promovare a literaturii române și a întâlnirilor cu personalitățile culturale ale momentului rămâne una de căpătâi între dezideratele Asociației Editorilor din România”, arată comunicatul.

AER amintește și de situația editurilor în situația de la Consiliul Concurenței și de Bookster

Reamintim rugămintea adresată Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în mesajul public al AER din 23 august, de a face cunoscute demersurile prin care a asumat mesajul primit, în 18 iunie, de prim-ministrul României și trei dintre miniștri de la IFRRO (Federația Internațională a Organismelor de Gestiune Colectivă). Este vorba despre mesajul în care Asociația Editorilor din România (AER) a luat act cu dezamăgire de decizia Consiliului Concurenței de a sancționa AER pentru o presupusă faptă de participare la un cartel care viza eliminarea din piață a unui serviciu de închiriere de carte. Acțiunile AER au fost tot timpul publice și ele fac parte din încercările de a stăvili diverse forme de piraterie și de încălcare a drepturilor de autor, misiune cuprinsă în Statutul Asociației.

Mai mult, Consiliul Concurenței a ignorat informații publice disponibile chiar de la data începerii investigației, inclusiv faptul că entitatea care a depus plângerea privind presupuse fapte anticoncurențiale era deja reclamată în instanță, încă din 2019, exact pentru fapte de concurență neloială, de către zece edituri membre AER, arăta mesajul trimis în august.

AER va continua și misiunea de reprezentare externă a intereselor editorilor, și va fi reprezentată la Târgul de Carte de la Frankfurt (16-19 octombrie 2024), cel mai mare eveniment al industriei de carte la nivel mondial, prin directorul executiv, care va participa la o serie de întâlniri profesionale în care temele de mai sus vor fi cu siguranță abordate, se arată în comunicat.