Tag: carte

Poeţi şi prozatori cehi la Bookfest 2015

Republica Cehă este invitatul de onoare al celei de a X-a ediții a Salonului Internaţional de Carte Bookfest (20-24 mai, Romexpo) / Standul ţării invitate: Hala C4 / 6 autori cehi contemporani de primă mărime vor sosi la Bucureşti, pentru lecturi publice şi întâlniri cu cititorii, dezbateri, mese rotunde, precum şi evenimente dedicate filmului şi teatrului

Martin Vopěnka, scriitorul ceh îndrăgostit de ţara noastră: „România e ţara mea preferată! Cred că ospitalitatea românească şi dragostea pentru cultură a românilor sunt subestimate în Europa”. Continuare

Lidia Vianu: Scenarii lirice moderne. T. S. Eliot și Paul Valéry

Contemporary Literature Press
Comunicat de Presă 1 martie 2015

Ediție online
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din BucureștiThe British Council, Institutul Cultural Român  și  Ambasada Irlandei,

Anunță publicarea volumului

Lidia Vianu

Scenarii lirice moderne
T. S. Eliot și Paul Valéry
(1977)
ISBN 978-606-8592-95-4

Născut la cam douăzeci de ani după Paul Valéry—adică în altă generație literară—, modernistul Eliot spunea în 1946 despre Valéry: “Descopăr mereu că analizele lui asupra procesului poetic corespund experienței mele personale și scot la lumină mare parte din ceea ce eu nu intuiam decât vag.”

Volumul pe care îl publicăm acum pune față în față doi autori aparent asemănători. Amândoi au scris poezie, teatru, eseu. În realitate, însă, operele lui Valéry și cele ale lui Eliot nu au aproape nimic în comun. Și totuși…

Scenarii lirice moderne. T. S. Eliot și Paul Valéry reprezintă teza de doctorat a autoarei, terminată în anul 1977. Cei doi autori nu par să se fi întâlnit vreodată. Eliot, unul dintre promotorii Modernismului, a scris în câteva rânduri despre eseistul Paul Valéry. Cartea pe care o publicăm acum abordează asemănările de fond dintre cei doi, precum și textele total diferite pe care le-au scris. Ea este singurul volum de critică literară care încearcă să compare opera lui T. S. Eliot cu cea a lui Paul Valéry.

Lidia Vianu: Scenarii lirice moderne. T. S. Eliot și Paul Valéry se lansează oficial pe 1 martie 2015, dar volumul poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/vianu-scenarii-lirice.html

Byron si formarea Europei contemporane – volum online

carte noua, ediție online
Potrivit unui comunicat de presa, Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunță publicarea volumului


Andi Bălu

George Gordon, Lord Byron

Studiu monografic

Editat de Lidia Vianu.

 

ISBN 978-606-8366-28-9

În jurul anilor când lordul Byron lupta pentru libertate în Italia și Grecia, România trecea prin lupte similare: revolta din 1821 împotriva domnilor “fanarioți” impuși de turci Țărilor Române, revoluția de afirmare națională din 1848 (când începe munca lexicografilor români, cu Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Bogdan Petriceicu Hașdeu), și, în cele din urmă, câștigarea independenței, despărțirea de Imperiul Otoman — un imperiu care se și destramă odată cu Primul Război Mondial. Byron s-a născut și a trăit la izvorul acestor evenimente. Viața și opera lui sunt în fapt scena politică a Europei care se pregătea pentru Modernitate. James Joyce însuși — marele Modernist și primul mare European — vede importanța fenomenului Byron pentru cultură și istorie atunci când alege Plevna ca loc-cheie în romanul său Ulise.  Astfel se explică publicarea acestui studiu monografic românesc scris de profesorul Andi Bălu despre poetul care a lucrat până la sfârșitul scurtei sale vieți la poemul Don Juan. Criticul român încearcă în anul 2013 să refacă drumul cultural către ceea ce numim azi Uniunea Europeană, cu toate limbile vorbite în ea.

  Continuare

Despre Gellu Naum la Liternet

Una dintre puţinele întreprinderi româneşti care pune la dispoziţia cititorilor gratuit cărţi în format pdf nu uită să păstreze ridicate standele selecţiei pe care o face. De curând, Editura Liternet a pus în circulaţie varianta electorincă a unui volum ce reproduce conferinţa „Gellu Naum în gros-plan” de la Muzeul Naţional al Literaturii Române (29 octombrie 2010). “David Esrig: Gellu Naum in gros-plan” dezvăluie relaţia pe care cunoscutul regizor a legat-o cu poetul suprarealist şi felul în cum în jurul întâlnirilor pe care cei doi le-au avut poezia şi teatrul au făcut schimb de locuri de mai multe ori.
Amintirile lui Esrig nu sunt în acest volum doar revizitări ale unor evenimente trecute. Fiecare pagină urmăreşte logica şi dinamica elementelor, titluri de cărţi, personalităţi (de la Marin Moraru şi Gheorghe Dinică la Antonin Artaud sau Breton şi, inevitabil Victor Brauner şi Jacques Herold ) care au dat sens căutărilor regizorului. Cu siguranţă, statutul de eveniment al cărţii va face să fie trecute cu vederea scăpările de editare a textului de genul Vasko Popa scris “Vasco Popa” (p.23)
Pe 1 august 1915 s-a nascut Gellu Naum, portalul cultural LiterNet a inclus acest volum în Colecţia Palimpsest în prima zi a acestei luni în 2011. „Gellu nu scria pentru că e o meserie frumoasă să scrii. Scria pentru ca să tacă.” este citat D.Esrig în moto.

Şi un poem de Gellu Naum citat în volumul care strânge 33 de pagini de amintiri:

Luna în ureche

Umerii mei au clipit
o orgie de pleoape şi femeile rămân neclintite
în faţa uraganului
cu gustul uraganului pe limbă
cu forma uraganului care aminteşte curios
o parte din sângele meu
cu sângele uraganului pe mâini
cu scheletul uraganului pe cap
aceste femei mai frumoase decât cascadele
femeile care trec strada pentru o cauză sau alta
sau pentru nici o cauză
cu întunericul pe degete cu tăcerea pe sâni
călcând în picioare umbra arborilor care tresar
mângâind trecătorii adormiţi
culcându-se pe trotuare sau aspirând ceaţa
ca pe un buchet de garoafe
ne vom întreba şi acum de cauză dar de data aceasta
cauza va fi efectul ultimei cauze
va fi osul pe care îl port în ochi
va fi ceasul care s-a plictisit şi bate invers
de la miezul nopţii la amiază trecând prin seară
va fi mâna pe care o duci din când în când la frunte
ca să vezi dacă mai ard lămpile
plictiseala tăcută ca o frunză umedă
băutura reconfortantă a nopţii

(p. 29-30)