Când e vorba de avangardă s-ar putea să ai în minte mișcări literare puse la locul lor prin istorii. Asta dacă reușești să nu te limitezi la zgomotul de fond care leagă de termen tot felul de întâmplări fie ele culinare ori sondaje electorale. Dincoace de zarvă, schimbările de perspectivă îți vin din abordări pe care le descoperi chiar și în domeniile de interes larg. Iar un top e mai la îndemână când citEști. De exemplu din luna iulie. Sigur, pentru mine s-ar putea să fie relevantă pentru avangardă prestația lui Nyjah Huston la Olimpiada de la Paris 2024, așa cum din zonă îmi e ieșirea lui Andy Anderson la Tokyo, chiar dacă nu a terminat decât pe locul 16 în 2020… dar asta e o poveste personală. Poate pentru august și vacanțele lui. Dar să încep numărătoarea inversă a cărților recomandate în iulie, pentru că la august revenim în final.
9 „Supercomunicators”, de Charles Duhigg: Și în comunicare faci treaba cu metaficțiune
„Conversația este aerul comun pe care îl respirăm.” Charles Duhigg, „Supercomunicators- how to unlock the secret language of connection”, Random House New York, 2024
Pe cât de obișnuită pare ideea unui schimb de idei, pe atât de aprinsă se dovedește conversația. Iar iulie tema selecțiilor citEști te-a ghidat prin ceea ce poate să mai însemne astăzi avangardă. Charles Duhigg este jurnalistul premiat cu Pulitzer și cel care a făcut un bestseller din cartea sa despre puterea obișnuinței. De data aceasta secretele conversației sunt obiectul investigației sale. În volumul ”Supercomunicators”, el mizează pe limbajul conexiunii. Este ceea ce schimbă regulile celor mai dificile întâlniri. Iar reperele sale sunt ”despre ce este vorba de fapt”, ”ce simt” și ”cine sunt”.
8 „Băiatul sclipitor” de Paul Auster: Creezi dialogul prin intertextualitate
„«Semnul roșu al curajului» s-a născut din disperare.” Paul Auster, „Băiatul sclipitor”, traducere Iulia Gorzo, Pandora M Anansi, 2024
Ce este un deschizător de drumuri îți arată multe biografii. Dar o carte care îți traduce în termenii de care ai nevoie astăzi o biografie de acum mai bine de un secol apare mai rar. Iar „Băiatul sclipitor”, de Paul Auster, asta face. Este vorba despre Stephen Crane, scriitorul care a marcat începutul de secol XX ca să devină un reper și să fie din nou ignorat și apoi, redescoperit. Este una dintre aparițiile anului în limba română, mai ales că multe dintre fragmentele citate aici sunt pentru prima dată traduse.
7 „Ce-a urmat după Eden”, de John Charles Chasteen: Asiguri viitorul prin sustenabilitate
„Cinzeci de secole de preamărire de sine și de cârcoteală vor fi greu de depășit.” John Charles Chasteen, „Ce-a urmat după Eden- O scurtă istorie a lumii”, traducere de Andreea Popescu, Litera, 2024
Recitești istoria sau ea te reformulează pe tine? O carte care începe cu asaltul asupra Capitoliului american și se încheie cu invazia lui Putin din Ucraina îți arată că până și poveștile spuse pe scurt au ce să te învețe. În „Ce-a urmat după Eden”, John Charles Chasteen urmărește conflictele care au marcat evoluțiile societăților umane. Și nu numai. Pentru că până și Big Bang-ul devine o parte din povestea care te lasă cu întrebarea ”ce trebuie să învăț ca să îmi pot iubi dușmanul”.
6 „Beyond Disruption” de W.C. Kim și R. Mauborgne: Ce mai înțelegi azi din transformarea piețelor prin inovație disruptivă
Ai auzit des în ultimi ani despre disruption. Uite că profesorii care ți-a propus Strategia oceanului albastru merg mai departe și caută exemple pentru o nouă raportare la peisajul reușitei. În volumul „Beyond Disruption”, W.Chan Kim și Renee Mauborgne te îndeamnă să inovezi și să obții progresul fără să distrugi domenii, companii ori locuri de muncă. Secretul? Înveți să deschizi noi câmpuri de dezvoltare pentru domeniul tău. Iar exemplele lor țin de cele mai profunde schimbări de perspectivă. De exemplu, dacă visezi la scară mare dar pornești de la detalii.
„Astăzi, o persoană obișnuită cu un smartphone și o legătură la internet are o putere informațională mai mare decât avea guvernul Statelor Unite acum treizeci de ani.” W.Chan Kim și Renee Mauborgne, „Beyond Disruption- Innovate and Achive Growth without displacing Industries, Companies, or Jobs”, Harvard Business Review Press, 2023
5 „Spațiul comun” de Stavros Stavrides: Echitatea ține de includere și diversitate
Despre ideile consacrate când e vorba de felul în care se manifestă autoritatea în lumea de azi ori în istorie mai știi și tu câte ceva. Dar despre direcțiile în care se îndreaptă viziunile contemporane s-ar putea să afli din „Spațiul comun”. Volumul arhitectului și activistului grec Stavros Stavrides îți arată redefinirea modului în care îți locuiești orașul s-ar putea să rezolve multe. Mai ales blocajele legate de nemulțumirea față de autorități care abia se adaptează la nevoile reale ale societății pe care o au de gestionat.
„Spațiul comun este relațional și relativ.” Stavros Stavrides, „Spațiul comun- Orașul ca bun comun”, traducere de Deniz Otay și Ilinca Pop, Vellant, 2024
4 „O nouă victimă a modei” de Ovidiu Buta: Structurezi narațiunea din fragmente
„Am ajuns să fim ceea ce postăm și postăm ceea ce vrem să fim.” Ovidiu Buta „O nouă victimă a modei”, editura Paralela 45, 2024
Când e vorba despre modă peste tot găsești o părere. Dar un specialist s-ar putea să îți stea la dispoziție abia când răsfoiești „O nouă victimă a modei”. Cartea lui Ovidiu Buta îți vorbește cu umor dar mai ales cu date clare despre repere în domeniu. Cum îi stă bine oricărei istorii, cea surprinsă în șarjele acide ale stilistului este și una personală. Dar mai ales o poveste care se tot scrie când mai relaxat, când mai crispat, privind autoritatea în materie de gust.
3 „Un contract cu Dumnezeu și alte povești cu chiriași” de W. Eisner: Integrarezi multimedialitatea în literatura modernă
„Poveștile oamenilor, bune și rele, adunau imediat martori, ca o bucățică de mâncare scăpată pe jos și asediată imediat de furnici.” Will Eisner, „Un contract cu Dumnezeu și alte povești cu chiriași”, traducere Gabriel Tudorie, editura Art, colecția Grafic, 2024
Sigur că are și avangarda istoria ei. Ți se tot vorbește despre contextul politic, atmosfera din preajma Războaielor Mondiale și așa mai departe. Dar o dimensiune despre care auzi mai rar este cea a capodoperelor care au impus domenii noi. Cum este cazul benzilor desenate și al romanului grafic. Putem să vorbim despre succesul și acreditarea poveștilor cu desene pentru adulți cu premii consacrate ale literaturii. De fapt am și făcut-o la citEști. Dar acum te invit să descoperi cartea care a făcut din romanul grafic un domeniu în sine. Când a reușit Will Eisner să publice „Un contract cu Dumnezeu”, în 1978, librarii nu știau în ce secțiune să o așeze. Au așezat-o chiar și la cărți religioase. Este povestea care a dovedit tuturor să și în benzi desenate se pot spune povești tulburătoare.
2 „Power and Progress” de D. Acemoglu și S. Johnson: Ce valori promovezi prin lideriatul etic
Chiar și în materie de prosperitate merită să te gândești că sunt viziuni care schimbă lumea. Te-ai gândi că societățile în care producția și consumul funcționează cum trebuie sunt tot ce te interesează. Însă un volum precum ”Power and Progress”, de Daron Acemoglu și Simon Johnson îți arată că și mai mult contează ce se întâmplă cu prosperitatea în societate. Mai exact încotro este ea direcționată. Pentru că printre lucrurile pe care nu le vezi de obicei este și faptul că de multe ori reușita economică se topește tocmai pentru că resursele sunt înghițite în direcții care se dovedesc contraproductive pentru comunitate.
„Tehnologia se bazează pe viziune, iar viziunea își are rădăcinile în puterea socială, care în bună măsură ține de convingerea publicului și a factorilor de decizie privind beneficiile unei direcții anume din tehnologie” Daron Acemoglu și Simon Johnson, „Power and Progress- Our Thousand-Year Struggle Over Tehnology and Prosperity”, Basic Books UK, 2024
1 „Empuzion” de Olga Tokarczuk: Explorezi identitatea umană în postumanism
Poveștile te fac aproape mereu să redescoperi lumea din jur. Dar o carte care te va surprinde și te trimite să recitești ce știai din literatura clasică și modernă găsești mai rar. Și totuși cu acest impuls te lasă „Empuzion” de Olga Tokarczuk. Este primul roman publicat de scriitoarea poloneză după ce a primit @NobelPrize . Trei sferturi din poveste o să te miri miza obscură pe care o au trimiterile la Tomas Mann și la o întreagă tradiție literară a vindecărilor și discuțiilor filosofico-opresive. În ultima parte a cărții, pregătește-te pentru un tur de forță în materie de revelații narative. Poate nu e prima dată când se întâmplă… dar transformarea pe care mizează Tokarczuk pentru eroul său este una care acum are sens. În luna iulie, tema selecțiilor citEști este avangarda azi cu cu scriitorx și teoreticienx. Pentru că la acest volum chiar se potrivește terminația.
„Vă încurajez să vă creați propria ficțiune, de pildă una în care sunteți perfect.” Olga Tokarczuk, „Empuzion”, traducere Cristina Godun, @EdituraPolirom1995 , 2024
Concluzia? E a ta. Iar selecțiile citEști te ghidează în luna august cu citate din cărți care ți-ar putea face o idee asupra sensului pe care îl au azi lucrurile pe care le găsești drept „vacanțe”. Cel mai sigur prinzi recomandările la zi dacă alegi subscribe (e gratis) în link aici. Dacă ai sugestii de discuție sau propuneri de lectură… nu ezita să lași un comentariu mai jos, te rog.
