Inspre sfarsitul anului trecut, poetul Ion Zubascu a fost la Atelierelationale pentru o prezentare a poeziei sale din „Moarte de om- o poveste de viaţă” dar si pentru o discutie despre ce se intampla cu poemele astazi.Ce respecta, ce aude si pentru ce vine autorul „omului disponibil”.
Discutia a mers de la cenaclul Flacara pana inspre zilele de acum, împletind biografia cu poezia. Veti avea surprinderea sa aflati ce se citea in Maramures in anii 80 si cum circula poezia care te marcheaza.
tema: viata poeziei. În partea a doua a discuţiei, înainte de a citi „splendoare cu citostatice” şi două „tragedii de familie”, din volumul „moarte de om, o poveste de viata”, zubascu explica poezia sa: epică şi dramatică. Apoi (in partea a treia) poetul vorbea despre registre de adresabilitate si canale de comunicare, despre internet ca etnografie de mana a doua si a povestit amintiri despre nichita stanescu la Sighetul Marmatiei.
La final, in partea a sasea a inregistrarii ion zubascu citeste poemele „viata mea, dupa istoria lui manolescu”, „testament”, „logoterapie”, „epitaf”, „gaudeamus igitur. lui nicolae prelipceanu” si „mereu inceputul lumii”,

Sa-mi vindec dorul, altor dureri cer lecuire:
O boala grea cu alta potrivnica s-alina;
Te uit… Uitarea numai de tine mi-este plina…
Si departarea-i inc-un adaos la iubire.
Pentr-un ragaz de-o clipa ma-ncatus nopti de-a randul,
Stau gata sa te-nabus… Cand far-a-mi da de stire,
Cu-ntortocheri de vulpe, misel se-ntoarce gandul
Sa-ti mai ulmeze ochii, acolo-n amintire,
Veneam intaia oara; zambind, citeai alene…
Si te-ai intors: deodata cu fulgerul orbirii
Tasnira pe sub pumtea arcatelor sprancene
Scaparator de-albastre suvoaiele privirii.
Te blestem, amintire! Ca o nebuna-mi strangi
Amarul colb de patimi in stupii tai natangi.

(Vinerea mare, 1958)