Arhive categorii: util

Patria poeziei noastre

Sigur că ar fi ciudat să nu poată să existe tocmai literatura patriotică în condiţiile în care cam orice fel de literatură ne trece prin cap ajunge pe hârtie. Mai degrabă m-aş gândi dacă acest fel de literatură poate să fie valoroasă. Răspunsul este destul de ambiguu pentru că ar trebui să includă soluţia la o altă problemă: valoroasă din ce punct de vedere?

Şi probabil că şirul de întrebări nu s-ar termina niciodată dacă nu ne-am da seama că, în fond, cea mai mare parte a literaturii este proastă. Şi aşa a fost mereu. Dar asta nu înseamnă că nu o să se găsească pentru orice prostie măcar câteva voci care să o considere importantă. Cum vocea majorităţii nu a avut niciodată mare lucru de spus în legătură cu valoarea literară, merită să ne aducem aminte că nicio literatură nu poate să existe decât în limba în care este scrisă, iar majoritatea nu a putut să facă nimic împotriva acestui lucru. Nici pentru. Şi din acest punct de vedere orice operă literară este patriotică pentru limba în care este scrisă. Probabil că nu este o întâmplare că poezia şi operele de ficţiune în general au început să fie numite literatură în sensul pe care îl cunoaştem azi abia atunci când marii romantici aveau şi ideea statelor naţionale.
Aşa se face că literatura patriotică aş zice că are azi o mare problemă cu însuşi conceptul de patrie. Pentru că, în ciuda aparenţelor, patria nu a fost subiect de ridicat în slăvi decât de pe la romantism încoace, când s-a comportat bine ca idee care să facă praf imperii.
Continuă lectura Patria poeziei noastre

Cuvinte de netradus

Poate îşi mai amintesc unii cititori entuziasmul pe care îl avea câte un naţionalist care îţi explica în ce fel este intraductibil cuvântul românesc „dor”. Cum cine caută găseşte am pus mai jos nişte cuvinte care sunt motivul altora de laudă. Ca de obicei, explicaţiile sunt cele mai interesante. Sunt sigur că, la fel ca şi în cazul cuvântului românesc, dicţionarele pot să dezamăgească entuziastii, dar legendele de acest fel niciodată. 

 

Mamihlapinatapei e în limba Yagan (o limba din Tierra del Fuego, America de Sud) înseamnă intenţie împărtăşită de două persoane care vor să înceapă ceva dar nu îndrăznesc să facă primul pas.

Jayus e în indoneziană o glumă atât de prost spusă şi aşa de seacă încât nu poţi decât să râzi de ea.

Kyoikumama este în japoneză o mamă care îşi tot forţează copiii să aibă diplome universitare.

Tartle este folosit de scoţieni pentru ezitarea pe care o ai atunci când trebuie să prezinţi pe cineva căruia i-ai uitat numele

Prozvonit este un cuvânt pe care îl folosesc cehii atunci când dau un beep cuiva ca să fie sunaţi înapoi.

Kamaki este folosit în Grecia (la origine vine din trident sau harpon) pentru o persoană care agaţă turişti Continuă lectura Cuvinte de netradus

I love only you, Romania, it is great being in Budapest

„Pentru Alteta Sa Regala, Printul Paul al Romaniei , limba romana, pamantul romanesc, nu sunt doar singurul domiciliu real, ci si unicul spatiu in care eul se simte pe deplin liber sa fie el insusi.”

pe modelul

I love only you, Romania, it is great being in Budapest.

Nu doar singura adresa ci si unica destinatie sunt dragostea poporului, respectul aceluiasi… ceea ce va dorim si dumneavoastra, nah

Hyperliteratura si imprevizibilul ei

De când a fost relansat site-ul hyperliteratura au tot fost situatii in care a fost nevoie sa se ia decizii. In principiu, echipa site-ului a desfiintat cateva conturi de pe care fie se postau comentarii-spam, ori texte care nu aveau nimic in comun cu intentiile site-ului.

Cu siguranta nu exista om care sa scrie si sa creada ca lucrul pe care il lasa pe hartie este altceva decat arta.
In acelasi timp, insa, nu-ar prinde deloc rau sa citim ce gen de literatura se publica pe un site pe care vrem sa publicam. Nu de alta dar s-ar putea sa pierzi timpul postand texte al caror public nu este acolo.

Orice decizie ar lua administratorii unui site nu este obligatoriu ca ei sa aiba dreptate. Nici macar atunci cand au argumente nu au cum sa aiba dreptate in afara site-ului in cauza. Pentru ca fiecare isi stabileste propriile mize atunci cand scrie. Si ar fi o iluzie sa credem ca poezia e poezie si gata. Este aproape ca atunci cand un savat specialist in construcia de nave spatiale s-ar simti jignit ca nu este acceptat sa isi faca treaba intr+un laborator de genetica. Sigur ca este stiinta… dar sunt lucruri foarte diferite.

Cam atat de diferite sunt drumurile pe care le alege fiecare prin poezie. Si de aceea, deocamdata hyperliteratura poate sa ii ajute pe cei care prefera sa foloseasca variante ale literaturii straine de abordarile pe care le puteti vedea pe site sa nu piarda timpul.
Din fericire, unele reactii sunt cat se poate de decente, ceea ce lasa sa se vada ca nu s-au pierdut chiar toate caile de comunicare intre aceste directii pentru moment paralele.

Cei cinci editori de continut ai site-ului Hyperliteratura nu pot sa aiba pretentii de guru sau de profesori, dar isi fac treaba serios, fara sa abuzeze de optiunile de eliminare de pe site decat atunci cand chiar nu pare sa existe un limbaj literar comun.