Arhive categorii: util

Selectiv sau cuprinzător, o dezbatere necesară

În ultimele luni ale anului 2011, spaţiul poeziei americane este scena unei dezbateri necesare. După obiceiul românesc, aceeaşi discuţie a fost ratată de mai multe ori în ultimii ani, mai multe edituri refuzând o antologie care ar fi putut să clarifice multe ambiguităţi din discursul criticii literare legat de poezia de azi.

Povestea americană

Poeta Rita Dove a fost invitată să editeze o nouă antologie Penguin a poeziei americane din secolul XX. Volumul a apărut în luna octombrie şi cuprinde 175 de poeţi.  Desigur, primele reproşuri au fost legate de autori care nu apar în cele 600 de pagini ale antologiei. Cu toate că în legătură cu absenţele lui Allen Ginsberg sau Silvya Plath explicaţia a fost legată de sumele prea mari solicitate ca drepturi de autor, lista s-a dezvoltat până când a ajuns să semene cu tabla de materii a unei antologii cât se poate de serioase:

Zukofsky, Oppen, Reznikoff, Rakosi, Riding, Loy, Bronk, Blackburn, Ginsberg, Eigner, Dorn, Kerouac, Niedecker, Mac Low, Spicer, Plath, Blaser, Bernstein, Schwerner, Lamantia, McClure, Whalen, Corman, Guest, Schuyler, Padgett, Towle, North, Rothenberg, Kelly, Eshleman, Antin, Lansing, Perelman, Armantrout, DuPlessis, Wieners, Tarn, Coolidge, Sobin, Sanders, Taggert, Bromige, Cortez, Fanny Howe, Susan Howe, Keith Waldrop, Rosmarie Waldrop, Grahn, Kleinzahler, Waldman, Rexroth, Joron, Gander, Will Alexander, DiPrima, Notley, Equi, Bukowski, Thom Gunn.  

Schimbul de impresii a explodat la sfârşitul lunii noiembrie, când Helen Vendler, poetă şi critic literar a publicat o cronică a antologiei în New York Times Review of Books. Sub titlul „Sunt acestea poemele pe care să ni le amintim?”, Vendler a pus sub semnul întrebării selecţia operată de Dove, în special faptul că unora dintre poeţii mai puţin importanţi „li se acordă mai mult spaţiu, uneori mai mult chiar decât cel acordat unor poeţi mai bine cunoscuţi. Autorii sunt incluşi în unele cazuri pentru temele reprezentative şi nu datorită stilului. Dove se chinuie să includă izbucniri de furie ca şi meditaţii artistice ambiţioase”.  

Articolul lui Helen Vendler formulează şi problema: “Cei care alcătuiesc antologii, s-ar putea să fie prea primitori. Selectivitatea a fost acuzată de elitism şi o sută de flori sunt invitate să înflorească. (…) Şi pare nepoliticos să critici versurile simţite pe care unele persone le pun în poezie. Se obişnuieşte să se spună (şi e adevărat într-o anumită măsură) că în ceea ce priveşte literatura gusturile sunt diferite şi orice critic se poate înşela. Dar simpla trecere a timpului oferă şansa unei obiectivităţi şi cerne grâul de neghină: care dintre cei 175 de poeţi ai lui Dove vor avea puterea să rămână şi care vor aluneca înapoi în fişierele sociologiei?”. Citește în continuare Selectiv sau cuprinzător, o dezbatere necesară

Incotro Bucurestii

Pentru prima data dupa zeci de ani exista niste propuneri care au sens.

Le gasiti AICI Pentru cand eu o sa am 60 de ani:)

E vorba despre un raport privind conceptul strategic de dezvoltare a orasului pentru urmatorii 25 de ani.

Sa citez:

LISTA OBIECTIVELOR CONCEPTULUI STRATEGIC
1. O comunitate educata si adaptabila – capabila sa raspunda provocarilor
2. O structura echilibrata si dinamica de activitati economice
3. O racordare eficienta la marile axe europene de transport si conectare facila
cu fluxurile informationale globale
4. Un nucleu metropolitan puternic – ancorare functionala puternica in teritoriu Citește în continuare Incotro Bucurestii

Despre literatura in cifre

Tocmai a fost dat publicitatii Barometrul de Consum Cultural pentru anul 2010. Intr-un timp cand oricine are cate o parere despre ce se citeste si cum, sondajele au rostul lor de a oferi o privire aplicata asupra fenomenului. Desigur, ca in orice sondaj, rezultatele vorbesc despre peisajul cultural general si mai putin despre amanunte ori nuante intelectuale.

Comparand cu cresterea de patru ori a preturilor la carte fata de 2005, scaderea numarului celor care cumpara sau citesc carti cu numai 10% nu pare chiar cea mai proasta veste. Studiul spune ca, in acest caz,”criza afectează în primul rînd segmentele vulnerabile economic şi educaţional de cititori – adică persoanele cu venituri mici, rezidente în oraşele mici sau zona rurală, mai ales muncitori şi pensionari, dar şi tinerii inactivi”. Mai mult, „criza economică afectează conduita cumpărătorilor de carte pornind dinspre exteriorul spre interiorul nucleului dur de consumatori – adică de la cumpărătorii slab motivaţi spre cei puternic motivaţi”.

Majoritatea care cumpara carti si nu le citeste niciodata

Ceea ce ar trebui sa atraga atentia editorilor este insa faptul ca „Motivaţiile legate de pasiunea lecturii libere
sînt mai puternice decît interesul profesional sau obligaţiile şcolare în menţinerea unui comportament achizitiv faţă de carte. În nucleul dur al cumpărătorilor de carte rezistă astfel în mai mare măsură pasionaţii de lectura dezintereseată decît cititorii cu comportament utilitarist”.

Cum cele mai multe carti sunt cele achizitionate de la chioscurile de presa in Romania, ar putea sa fie o surpriza pentru multi faptul ca majoritatea celor care cumpara acest gen de carte declara ca nu citesc niciodata.  Dintre cei care nu citesc dar cumpara carti mai bine de 70% sunt clientii chioscurilor.

Poate la fel de interesant este faptul ca mai bine de jumatate dintre cumparatorii de carte se orienteaza spre beletristica. Iar acest capitol se poate incheia in nota pozitiva oferita de faptul ca „populaţia, în ansamblu, valorizează puternic educaţia şi lectura ca mijloace de realizare personală şi condiţie a bunăstării generale„.

Autoritatea prietenilor

Pentru cei care totusi citesc carti, sondajul arata ca sursele cele mai importante sunt „libraria centrala”(19,2) si „imprumutul de la prieteni”(17,9). Toate celalte surse sunt de la 10,9% in jos. Aici interesant este ca fata de anticariat (2%) un numar dublu de cititori indica internetul drept sursa pentru cartile citite (4%). Citește în continuare Despre literatura in cifre

Imagini şi lămuriri legate de Proza românească din lectura de la Berlin

public Berlin Seara de lectură dedicată prozei tinere din România, Fictiunea Provocării a strâns în sala de la Literaturwerkstatt din Berlin ceva mai bine de 100 de spectatori.

Cum era de aşteptat, lectura a durat mai mult de 3 ore, astfel că publicul merită să fie felicitat la fel ca şi scriitorii invitaţi. A fost o seară dedicată unei serii de direcţii din literatura de azi. Aşa se face că, de când am anunţat primele propuneri pentru selecţia de texte şi autori, în august 2010, am recunoscut că nu putem avea nici pretenţia unui top literar şi nici pe cea a unei prezentări exhaustive.

Dintre cele 6 direcţii pe care le-am identificat în proza autorilor români care nu au împlinit încă vârsta de 40 de ani, la Berlin am dus scriitori care au reprezentat ceea ce numeam:

-„Ficţiunea istoriei” (Cosmin Perţa şi Dragoş Ghiţulete fiind doi reprezentanţi cât se poate de diferiţi între ei pentru aceeaşi tematică),

-„Naraţiunile prezentului” (Adina Rosetti fiind autorul ales pentru lectură mai ales datorită inspiraţiei de a păstra expicite referinţele la evenimentele reale care i-au inspirat cartea),

-„Peisaje narative” (este o direcţie în care s-a impus cel mai recent roman al Ioanei Bradea, „Scotch” în care personajul principal nu este un individ sau un grup de persoane, ci un peisaj pe care critica l-a numit „post-industrial”)

-„Vocile contraculturii” (este o secţiune în care am ales din nou doi autori foarte personali. Andrei Ruse este cunoscut drept un autor care a reuşit să atragă spre literatură tineri cititori care nu aveau nicio treabă cu lecturile specializate, iar Mitoş Micleuşanu este cel care analizează atât cu mijloacele prozei cât şi cu cele ale muzicii şi picturii traumele imaginarului şi logicii artistice dar şi sociale).

Accesând legăturile la textele din timpul selecţiei, veţi vedea că am preferat să nu includem în această lectură autori din alte două direcţii identificate: „Evadarea textuală” şi „Poveştile afectivităţii„. Motivul neincluderii acestor tendinţe în lectura de la Berlin ţine exclusiv de faptul că era vorba despre zonele cele mai bine promovate ale literaturii de azi.

Citește în continuare Imagini şi lămuriri legate de Proza românească din lectura de la Berlin