Traseul berlinez al literaturii romane – 2. Facultatea de Drept din Berlin, Societatea de filozofie

Humboldt_a2. Facultatea de Drept din Berlin, Societatea de filozofie În ziua de 10 martie 1861, Titu Maiorescu ține la Berlin o conferință (Die alte französische Tragödie und die Wagnersche Musik — „Vechea tragedie franceză și muzica lui Wagner”) în folosul monumentului lui Lessing la Kamenz, repetată la 12 aprilie la Paris, la „Cercle des sociétés savantes“ și reluată sub formă de comunicare, la 27 aprilie, din nou la Berlin, la Societatea de filozofie.

A.D.Xenopol studii la Facultatea de drept „La Columb am învățat foarte bine latinește, ceea ce mi-a fost apoi de mare ajutor în studiile mele de drept roman la Universitatea din Berlin, unde chiar fui obligat să trec teza și examenul oral de doctorat în limba latină.” In Istoria ideilor mele

„Maiorescu propuse societații Junimea ce fusese înființată de el, de V. Pogor și de T. Rosseti și de Iacob Negruzzi[12] cu câțiva ani mai înainte, să mă trimită cu ajutorul ei la Berlin, pentru a urma studiile superioare. Societatea îmi făcu o bursă de 150 de galbeni pe an și eu plecai din Iași în Septemvrie 1867 împreuna, cu Gheorghe Negruzzi, fratele lui Iacob, ambii fii ai lui Constantm Negruzzi, apoi cu Dimitrie Iamandi și Constantin Jianu, amândoi din Botoșani spre capitala Prusiei, mergând până la Cernăuți cu o botcă jidovească, căci drumul de fier încă nu era înființat în România. În tot timpul cât am stat în Berlin, Iacob Negruzzi casierul societăței Junimea mi-a trimes regulat banii și cu ceea ce mai putea rupe tatăl meu dela întreținerea familiei noastre, am trăit în Berlin 4 ani, până la 1871.” Istoria ideilor mele Continuă lectura Traseul berlinez al literaturii romane – 2. Facultatea de Drept din Berlin, Societatea de filozofie

Traseul berlinez al literaturii romane- 1 Academia din Berlin -Preußische Akademie der Wissenschaften

foto Andreas Praefcke
foto Andreas Praefcke

1. Academia din Berlin, Dimitrie Cantemir (m 1723) era membru corespondent din 1714, fiind primul roman membru al institutiei iar in 1769, editia princeps in limba germana din Descrierea Moldovei e publicata la Berlin, se spune ca a si fost scrisa la cererea Academiei germane.
„Eram student la Universitatea din Berlin, când, în 1836, de-abia în vârstă de 19 ani, am intrat pe scena publicității cu o broșură, scrisă în limba franceză [3], prin care, descriind soarta țiganilor din România, am început a combate sclavia neagră. Curând după aceea am combătut cu o ură mai energică sclavia albă.” M. Kogalniceanu, Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
Negruzzi povesteste in Negru pe Alb cum e trimis de la Universitatea din Berlin in August 1855 la Ems “sub tunurile cetății Ehrenbreitstein, zidită pe coasta unui deal în dreptul Coblenței”
1859 Maiorescu În a treisprezecea zi de şedere în capitala Germaniei se întâmplă neprevazutul fatidic: chiar în ziua plecării spre Paris, duminică, 6 noiembrie, pe întuneric, cade într-o groapă în plină stradă berlineză şi îşi luxează glezna
Adresa Staatsbibliothek zu Berlin (Haus Unter den Linden) Unter den Linden 8 -10117 Berlin

Traseul berlinez al literaturii romane- Ficţiunea provocării – cum a fost lectura de proza noua romaneasca de la Berlin

fictiunea provocarii berlin foto Lucian Spatariu
fictiunea provocarii berlin foto Lucian Spatariu

Berlin 25 noiembrie 2011

Ficţiunea pROvocării/Fiktion der pROvokation a fost o lectură public de proză românească scrisă de autori care încă nu au împlinit 40 de ani. Seara a fost organizată de ICR Berlin la invitaţia Literaturwerkstatt după ce o lectură de poezie românească organizată în acelaşi loc acum doi ani, Live Poesie s-a bucurat de success. Lectura a început la ora 21.00 şi a inclus pauze muzicale şi video cu piese de Mitoş Micleuşanu.

Proza contemporană reflectă situaţia imaginarului din societatea de azi. Ceea ce succesiunea ştirilor publicate în presă nu reuşeşte să surprindă este tocmai structura de profunzime a actelor pe care le descoperim ca fundamentale pentru imaginea noastră despre noi şi despre ţara în care trăim. În ultimii 20 de ani, proza românească s-a concentrat asupra unor direcţii distincte, autorii care nu au împlinit încă 40 de ani fiind cei care au ocazia să aleagă şi să constituie propriile variante ale acestei imagini. Dacă istoria ficţiunii clasice este legată de imitarea naturii, cea modernă de reconsiderarea referinţelor şi instrumentelor literare în raport cu domeniul estetic, proza contemporană românească are şansa unei adevărate culturi a provocării realităţii, impactul ficţiunii de azi fiind piatra de încercare pentru cei mai noi autori.

Ficţiunea istoriei

Cosmin Perţa întreţese fantasme şi date istorice in “Viaţa închipuită a micului N. Ceauşescu”

“Oriunde se ducea era primit cu aplauze, aplauze primea şi în timpul discursurilor sale şi la plecare era condus tot cu aplauze. Se săturase micul N. Ceauşescu de atâtea aplauze. Undeva, într-un colţ, până şi mintea îi aplauda numai când se gândea la el.”
Continuă lectura Traseul berlinez al literaturii romane- Ficţiunea provocării – cum a fost lectura de proza noua romaneasca de la Berlin

Poezie 2011: ordinea poetică şi dezordinea poeziei

Dacă din punctul de vedere al societăţii, anul 2011 rămâne un moment în care lumea a redescoperit cuvântul “revoluţie”, în zona poeziei româneşti nu am exagera dacă am vorbi despre semnele unei mişcări de evoluţie. Şi nu neapărat în termenii materiei poetice cât în ceea ce priveşte dezvoltarea unor instrumente funcţionale de comunicare a poeziei.

Anul trecut scriam în textul de sinteză relaţională că poezia românească a început să redescopere autori trecuţi cu vederea de modele zilei şi că începem să ne bucurăm de un peisaj complex al creaţiei poetice. În 2011, cărţile de poezie pot să deruteze orice cititor care ar avea pretenţia unei lecturi exhaustive, atât prin numărul mare de apariţii editoriale cât şi prin consistenţa viziunilor propuse. În acelaşi timp, lecturile superficiale, clasificările de ocazie, tot felul de topuri întocmite după tot felul de urechi critice au rămas fără niciun fel de relevanţă. Probabil că aici putem să căutăm una dintre liniile de forţă ale vitalităţii anului 2011 în materie de poezie: resurecţia responsabilităţii poetice individuale. Ce presupune această nouă responsabilitate şi care sunt coordonatele ei rămâne să clarificăm mai jos.

Evoluţii şi falimentul gândirilor literare totalitare

  1. Cărţile

Peisajul poeziei româneşti de azi este suficient de dinamic pentru a se regăsi exprimat aproape în întregime în apariţiile editoriale ale fiecărui an. Ca şi în 2010, cele mai spectaculoase volume de poezie au inclus deopotrivă reveniri ale unor autori consacraţi dar şi lecturi speciale asigurate de antologii tematice ori volume inedite ale unor autori care au debutat după anul 2000.

1.a Repere

Trăsătura cea mai pregnantă a volumelor ce alcătuiesc unul dintre cei mai bogaţi ani ai poeziei în ultima vreme este conturarea unei dimensiuni ce combină mizele personale şi pe cele literare la nivelul celor mai reuşite texte publicate. „La masă cu Marx” este noul volum semnat de Matei Vişniec la Cartea românească. Din punctul de vedere al trăsăturii pomenite aici este cea mai reprezentativă carte de poezie a anului trecut. Vişniec îşi decupase de la primele poeme publicate un profil poetic în care conlucrau detaliile intimiste (formulate cu ştiinţa unei dozări afective discrete, până la adevărate explozii de frumuseţe) şi aluziile sociale. Dacă poezia trebuie să fie frumoasă, noul volum al lui Matei Vişniec oferă câteva piese grele în acest domeniu. „Ea trăieşte în corpul meu” sau „Uluitor de frumoasă era ea” sunt realizări care lasă mecanica poemului să se scufunde sub jocul unui sentimentalism preţios, infuzat de prospeţimea unui discurs contemporan. Mai mult, poemul care dă titlul volumului, „La masă cu Marx” este una dintre puţinele abordări lirice din ultimii 20 de ani care nu se dovedesc depăşite de tema ieşirii din comunism. Asumarea istoriei în locul judecării ei trebuie să recunoaştem că nu este domeniul preferat al comunicării publice româneşti. Şi totuşi poetul Matei Vişniec reuşeşte acest lucru.

Continuă lectura Poezie 2011: ordinea poetică şi dezordinea poeziei

poezie de azi cu răzvan ţupa