O stradă pe care trec îndoită din umeri,
sub primăvara grea ca un cîntec de bivol.
Pietrele drumului şi stelele
stau cuminţi de poţi să le numeri,
numai cîntecul meu îmi sfîşie rochia,
sub primăvara grea ca un cîntec de bivol.
Bolborosesc. Şi tac. Degeaba aştept între uluci
învineţirea liliacului.
Dedesubtul genunchiului carnea e umedă ca un măr despicat,
şi albul ochilor tulbure, tulbure.
Mă gîndesc, mergînd aşa, îndoită din umeri,
la primăvara asta golaşe şi tristă ca un gît de băiat.
(Fragment de primăvară)
1937- Bella Ahmadulina, poetă rusă (d. 2010)
11 aprilie
1722 – Christopher Smart, poet englez (d. 1771)
1866 – Bernard O’Dowd, poet australian (d. 1953)
1905- Attila Jozsef, poet maghiar (d. 1937)
E adevărat că te simt şi acum,
când eşti departe de mine?
De ce ai plecat, dacă mă doreşti,
dacă doar în mine poţi fi gătită de sărbătoare.
De ce nu mă săruţi, dacă-ţi face plăcere?
De ce obosesc cei ce aleargă?
De ce macină marea asemenea unor carii
corabia zveltă, făcută să îndure furtuni?…
ştiu că vei veni. Vei cădea în mine
ca o scânteietoare piatră-fulger în lac!
Pârjoli-vom oare pământul,
împletiţi asemenea unor flăcări convulsionate?
şi ai avea puterea să-mi priveşti faţa tristă
adunată în băltoace, dacă şi eu aş putea s-o pătrund?…
O doamna mea, nătângo, nebuno,
jucător prefăcut, jucărie stupidă, de nimic!
(De ce ai plecat, dacă mă doreşti) Continuă lectura Anul de poezie: Săptămânile cinsprezece şi şaisprezece→
1883 – Marie Under, scriitoare estoniană, reprezentanta cea mai importantă a unei direcţii sentimentale în poezia feminină estoniană din prima jumătate a secolului XX (d. 1980)
1797- Alfred Victor de Vigny, scriitor francez (d. 1863)
1901 – Kenneth Slessor, poet australian remarcat printre autorii care au integrat instrumentele moderniste ale poeziei în literatura australiană (d. 1971)
In Melbourne, your appetite had gone,
Your angers too; they had been leeched away
By the soft archery of summer rains
And the sponge-paws of wetness, the slow damp
That stuck the leaves of living, snailed the mind,
And showed your bones, that had been sharp with rage,
The sodden ectasies of rectitude.
(sursa)
1923 – Louis Simpson, poet jamaican(d. 2012)
1926 – Frank O’Hara, poet american, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai şcolii de la New York (d. 1966)
Now when I walk around at lunchtime I have only two charms in my pocket an old Roman coin Mike Kanemitsu gave me and a bolt-head that broke off a packing case when I was in Madrid the others never brought me too much luck though they did help keep me in New York against coercion but now I’m happy for a time and interested
Nulla mihi cura est terra quo mittar ab ista,
hac quia, quam uideo, gratior omnis erit:
in medias Syrtes, mediam mea uela Charybdin
mittite, praesenti dum careamus humo.
(XIV. TVTICANO)
„Doresc atîta numai, să ies din acest loc/ Şi să mă mut de-aice; eu nu am altă grijă./ Oriunde plec: pe-acesta să nu-l mai văd în ochi!/ Mînaţi a mele pînze în Sirte şi Caribda,/ Numai să scap o dată de-acest pămînt barbar!“ (Ponticele, IV, 14)
1770: Johann Friedrich Hölderlin poet, prozator, dramaturg german (d. 1843)
Cântecul destinului
În lumină înaltă umblaţi
Pe un dulce tărâm, fericite voi, Genii!
Strălucite, zeieşti adieri
Uşor vă ating,
Ca degetele femeii la harpă
Sfintele strune.
Fără ursită, precum adormitul
Copil, respiră Cereştii;
Cast ocrotit
Într-un mugur de rând
Înfloreşte de-a pururea
Spiritul lor,
Iar ochii, preafericiţii,
Privesc în tăcută
Pe veci claritate.
Ci nouă nu ni-e lăsată
În niciun loc alinarea,
Se petrec şi se surpă
Chinuiţi muritorii,
Orbeşte zvârliţi
Dintr-un ceas în altul,
Ca apa din piatră
În piatră căzând,
Mereu în abisu-ndoielii.
(traducere Ștefan Augustin Doinaș)
Mâine și iar mâine; și de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel și bogatul: Toată omenirea
Crede și așteaptă mâine-ntr-ajutor!
1903: Alejandro Casona, dramaturg și poet spaniol (d. 1965)
1910: Akira Kurosawa, regizor japonez de film (d. 1998)
24 martie
1657: Arai Hakuseki, om de stat, scriitor japonez (d. 1725)
1775 – Muthuswami Dikshitar, poet și compozitor indian (d. 1835)
1925: Dinu Ianculescu, poet și actor român cunoscut, până în 1985, când s-a stabilit în Germania ca vocea de la Teleenciclopedia
E primăvară şi e frig.
O pasăre cade pe ape
şi nu e nimenea pe-aproape
ca să mă vaiet şi să strig
că moartea trece de prosoape
şi sare dincolo de dig.
E primăvară şi e frig.
O pasăre cade pe ape.
Şi nimeni nu ridică zid
şi timpul nu ne mai încape.
Cu-o mână ne închide pleoape,
cu alta ne aruncă-n vid.
E primăvară şi e frig…
1808: Jose de Espronceda, poet spaniol romantic (d. 1842)
Para y óyeme ¡oh sol! yo te saludo
y extático ante ti me atrevo a hablarte:
ardiente como tú mi fantasía,
arrebatada en ansia de admirarte
intrépidas a ti sus alas guía.
1859 – Alfred Edward Housman, poet englez (d. 1936)
The time you won your town the race
We chaired you through the market-place;
Man and boy stood cheering by,
And home we brought you shoulder-high.
To-day, the road all runners come,
Shoulder-high we bring you home,
And set you at your threshold down,
I wonder about the trees.
Why do we wish to bear
Forever the noise of these
More than another noise
So close to our dwelling place?
We suffer them by the day
Till we lose all measure of pace,
And fixity in our joys,
And acquire a listening air. –
(sursa)
1925 – Pierre Boulez, compozitor și dirijor francez
1930 – Gregory Corso, American poet (d. 2001)
O this political air so heavy with the bells
and motors of a slow night, and no place to rest
but rain to walk—How it rings the Washington streets!
The umbrella’d congressmen; the rapping tires
of big black cars, the shoulders of lobbyists
caught under canopies and in doorways,
and it rains, it will not let up,
and meanwhile lame futurists weep into Spengler’s
prophecy, will the world be over before the races blend color?
All color must be one or let the world be done—
There’ll be a chance, we’ll all be orange!
I don’t want to be orange!
(sursa)
1931: Mircea Ivănescu, poet și traducător român (d. 2011)
si, de fapt, despre ce anume sa scriem aici? despre acea ultima clipa – (si sange cald, si innoptare) -, despre moartea luminii, asa cum de atatea ori ai vazut-o, din camera asta, care nu se mai termina-n timp – si vezi, pe fereastra spre care nici
nu-ti mai intorci ochii, cum soarele coboara alburiu, si nu te mai uiti,
nu te mai uiti, spre locul din cer unde, din copilarie inca, stiai ca se face
incet noapte – despre asta sa scrii, ca si cum mai are vreo insemnatate scrisul,
insiruirea vorbelor pe siruri de litere
(si ai vazut ca el, in scrisul de mana,
face litera z la acelasi nivel cu sirul celorlalte litere – nu, adica, scoborand
bucla mai jos decat orizontala randurilor) ca si cum tot ce ai scrie aici ar avea vreun adevar cat de real – ca si cum adevarul ar avea realitate – si, vezi, asa poti continua – si in vremea fictiunii, adica a realitatii
de aici, ar mai insemna ceva din ce ai vrea tu sa spui ca e adevarul.
adevarul ca la poalele zidului, aici, in iarba, mai stii vantul, fireste,
fara sa-l simti, doar dupa leganarile ierbii. si te gandesti (asta insemnand
ca mai esti printre ei) ca aici, printre leganarile ierbii, peste pamantul batut
in clipa aceea de luna, si se si pare ca n-ar mai fi nimic de inteles, in linistea
aceasta cu luna peste mormantul cu iarba napadindu-l, daca ti-ar spune – cineva, oricine – ca in groapa n-ai mai avea liniste.
(2005)
1964 – Hai Zi, poet chinez (d. 1989)
poezie de azi cu răzvan ţupa
Manage Consent
To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.