Arhive etichete: arhitect

Specialiștii ajung la Watch Day din Timișoara

Specialiști din SUA, Spania și România vin la Timișoara, la primul eveniment Watch Day organizat în vestul țării, pentru Sinagoga din Fabric, arată un comunicat.

Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în parteneriat cu World Monuments Fund organizează vineri, 18 octombrie 2024, evenimentul „Watch Day Sinagoga din Fabric – Perspective ale schimbării”, ca prim eveniment dintr-un proces participativ mai amplu, menit să promoveze angajamentul comunității și al administrației în conservarea durabilă a acestui monument cu o istorie de peste 120 de ani.

Sinagoga din Fabric este singurul monument istoric din România, selectat dintr-un total de 225 de situri nominalizate din întreaga lume, care a fost inclus în anul 2022, alături de alte 24 de situri culturale din Australia, America de Nord, America de Sud, Asia, Africa și Europa, de organizația World Monuments Fund, cu sediul la New York, pe lista siturilor culturale a căror conservare are o importanță vitală și totodată care vor beneficia de finanțare pentru lucrări de reabilitare.

„Pentru modul în care facem tranziția de la etapa de punere în siguranță la faza de dezvoltare a proiectului, un lucru îmi este deosebit de important: nu vrem doar să renovăm o clădire. Vrem să redăm acest loc comunității. Să fie un loc viu care transmite din valorile Timișoarei și care adună oameni implicați. Pentru asta, lucrăm cu mai mulți parteneri pentru a dezvolta conceptul după care acest spațiu va fi folosit. Sunt convins că Sinagoga, în haine noi, va deveni din nou un punct de reper nu doar pentru cartierul Fabric și toată Timișoara, ci pentru întreaga Românie”  spune primarul Dominic Fritz.

La finalul anului 2023 Municipiul Timișoara a preluat în administrare Sinagoga din Fabric, monument istoric (TM-II-m-B-06128), parte din Ansamblul urban „Fabric” (II) (TM-II-a-A-06097), de la Comunitatea Evreilor din Timișoara, iar în prezent municipalitatea se află în proces de achiziție a serviciilor aferente unei puneri în siguranță a monumentului. Pe termen lung, Municipiul Timișoara își propune ca, printr-o intervenţie adecvată și o refuncționalizare flexibilă, care să permită multiple utilizări, să oprească procesul de degradare al imobilului și, mai mult, să redea clădirea comunității locale spre a fi folosită în scopuri culturale și nu numai.

Programul „Watch Day Sinagoga din Fabric – Perspective ale schimbării” include în data de 18 octombrie 2024, două evenimente deschise publicului din Timișoara interesat de noile perspective propuse de municipalitate pentru acest momentul istoric, astfel:

  • 9:30 – 12:30  – Prezentare proiecte de restaurare – studii de caz
  • 17:30 – 19:00 – Dialog cu comunitatea despre viitorul sinagogii

Alături de Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara, Arh. Javier Ors Ausín, Manager de Program, World Monuments Fund, New York și Luciana Friedmann, Președinte Comunitatea Evreiască Timișoara, la eveniment au confirmat prezența arhitecți și specialiști din sectorul cultural din Barcelona, București, Cluj-Napoca și Timișoara.

Accesul publicului la evenimentele din program este gratuit, în limita locurilor disponibile, pe bază de înregistrare prealabilă, prin completarea acestui formular. Evenimentele vor avea loc la Centrul de Proiecte (Parter), Str. Vasile Alecsandri, nr. 1, Timișoara.

Sinagoga din Fabric este situată într-unul dintre cartierele istorice ale Timișoarei și a fost construită între anii 1885-1889, în stil neo-maur, pe malul unui braţ mai vechi al râului Bega, după proiectul arhitectului maghiar Lipót Baumhorn, care a conceput, între altele, și sinagogile neologe din Brașov și Seghedin. Clădirea a fost proiectată după tradiția marilor sinagogi neologe contemporane de pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, fiind asemănătoare cu sinagogile din Rijeka, Szolnok și Becicherecul Mare. Eforturile de cartografiere a diverselor locuri culturale și religioase evreiești din Timișoara pregătesc terenul pentru povestirea cu impact a istoriilor subreprezentate. În același timp, reabilitarea și reutilizarea Sinagogii Fabric din 1899 poate evidenția valoarea patrimoniului arhitectural evreiesc pentru viața contemporană a orașului.

Programul World Monuments Watch, lansat în 1996, este un apel bienal la acțiune organizat de World Monuments Fund (WMF) care evidențiază obiective (situri) de patrimoniu cultural unde conservarea lor este de o importanță vitală pentru comunitățile din întreaga lume.

Conceptul de Watch Day, lansat în 2012, promovează importanța unui angajament ferm al comunității și al administrației locale în conservarea locurilor de patrimoniu. De-a lungul timpului, peste 130 de site-uri istorice din întreaga lume, incluse în programul World Monuments Watch, au găzduit evenimentele Watch Day, variind de la ateliere de conservare, concursuri de desen, zile de curățare a site-ului, expoziții, vizite ghidate la fața locului și multe altele, pentru a aprofunda aprecierea locală și pentru a susține patrimoniul care este esențial pentru viața lor.

În spatele scandalurilor culturale (problemele reale şi protestele formale)

An de an, fiecare sesiune de finanţare a proiectelor şi publicaţiilor culturale, Administraţia Fondului Cultural are de răspuns unei serii de contestaţii şi acuzaţii. Institutie publica subordonata Ministerului Culturii, AFCN „oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale”. Criteriile de acordare a finanţărilor sunt destul de clare, atât pentru publicaţii, cât şi pentru proiecte. Cu toate acestea, oricâte jurii s-au succedat, nu a fost secţiune a concursurilor care să nu fie privită cu neîncredere de aplicanţi. Din start, merită spus că tipul de argumentaţie folosit de cei care protestează expune, în mod relevant, câmpul de aşteptări al celui care propune un proiect cultural pentru finanţare în România de azi.

Discursul cultural autoritarist

Mi-am permis să numesc astfel poziţia pe care o exprimă o scrisoare de grup semnată de persoane din jurul scriitorului Nicolae Breban, cărora li s-au adăugat şi alte semnături, în principiu legate de proiectele respinse de AFCN. După Acad. Nicolae Breban şi Acad. Dumitru Radu Popescu, lista continuă cu Mihai Popa, director, Editura Academiei Române, Ioan Cristescu, președinte al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Cassian Maria Spiridon, președinte al ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor), Aura Christi, ale cărei calităţi de scriitor și editor sunt de nedezlipit de revista, fundaţia şi editura primului semnatar al scrisorii, Cosmin Perța, director, Editura Tracus Arte, unde fondator este al patrulea semnatar al scrisorii, Magda Ursache, scriitor şi Iolanda Povară, Alexandra Ciutacu, Doina Argeșeanu, Liliana Ionescu, redactor, redactor-șef adjunct, redactor-șef adjunct, respectiv, șef serviciu economic la Editura Academiei, condusă, aşadar de al treilea semnatar al scrisorii. Nu aş fi început prezentarea acestei poziţii cu o enumerare de nume dacă, numele nu ar fi miza principală a protestului publicat pe site-ul revistei Contemporanul. Potrivit scrisorii, „gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN” sunt legate de nedreptăţireamarilor edituri și publicații naționale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, Timpul, Contemporanul, Convorbiri literare” (adică instituţiile la care lucrează vreo 10 dintre cei 12 semnatari ai scrisorii). Ca prin minune, această nedreptate este reclamată de semnatari după ce au aflat că nu au primit bani şi nu înaintea concursului, când a fost „stipulată următoarea condiție impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, și anume: Nu sunt admise pentru finanțare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Ca să ne întoarcem la atenţia acordată numelor de semnatarii de la Contemporanul, nedreptăţiţii sunt academicieni sau „personalităţi ale culturii române” dar şi „proiecte de anvergură europeană şi naţională”. Nemulţumirea esenţială privind componenţa Consiliului AFCN potrivit acestui stil de contestare priveşte absenţamarilor nume ale culturii române vii”, un criteriu cuantificabil, probabil tot pe baza unei liste. Pentru a încheia productiv, toată treaba este expediată Academiei Române, domnul acad. Ionel Valentin Vlad, domnului Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, domnului Victor Ponta – Prim-ministru al României, domnului Valeriu Zgonea – Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnului Georgică Severin, Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României, domnului Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor, domnului director AFCN, Leonard Artur Horvath. Continuă lectura În spatele scandalurilor culturale (problemele reale şi protestele formale)