Tag: actor

În spatele scandalurilor culturale (problemele reale şi protestele formale)

An de an, fiecare sesiune de finanţare a proiectelor şi publicaţiilor culturale, Administraţia Fondului Cultural are de răspuns unei serii de contestaţii şi acuzaţii. Institutie publica subordonata Ministerului Culturii, AFCN „oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale”. Criteriile de acordare a finanţărilor sunt destul de clare, atât pentru publicaţii, cât şi pentru proiecte. Cu toate acestea, oricâte jurii s-au succedat, nu a fost secţiune a concursurilor care să nu fie privită cu neîncredere de aplicanţi. Din start, merită spus că tipul de argumentaţie folosit de cei care protestează expune, în mod relevant, câmpul de aşteptări al celui care propune un proiect cultural pentru finanţare în România de azi.

Discursul cultural autoritarist

Mi-am permis să numesc astfel poziţia pe care o exprimă o scrisoare de grup semnată de persoane din jurul scriitorului Nicolae Breban, cărora li s-au adăugat şi alte semnături, în principiu legate de proiectele respinse de AFCN. După Acad. Nicolae Breban şi Acad. Dumitru Radu Popescu, lista continuă cu Mihai Popa, director, Editura Academiei Române, Ioan Cristescu, președinte al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Cassian Maria Spiridon, președinte al ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor), Aura Christi, ale cărei calităţi de scriitor și editor sunt de nedezlipit de revista, fundaţia şi editura primului semnatar al scrisorii, Cosmin Perța, director, Editura Tracus Arte, unde fondator este al patrulea semnatar al scrisorii, Magda Ursache, scriitor şi Iolanda Povară, Alexandra Ciutacu, Doina Argeșeanu, Liliana Ionescu, redactor, redactor-șef adjunct, redactor-șef adjunct, respectiv, șef serviciu economic la Editura Academiei, condusă, aşadar de al treilea semnatar al scrisorii. Nu aş fi început prezentarea acestei poziţii cu o enumerare de nume dacă, numele nu ar fi miza principală a protestului publicat pe site-ul revistei Contemporanul. Potrivit scrisorii, „gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN” sunt legate de nedreptăţireamarilor edituri și publicații naționale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, Timpul, Contemporanul, Convorbiri literare” (adică instituţiile la care lucrează vreo 10 dintre cei 12 semnatari ai scrisorii). Ca prin minune, această nedreptate este reclamată de semnatari după ce au aflat că nu au primit bani şi nu înaintea concursului, când a fost „stipulată următoarea condiție impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, și anume: Nu sunt admise pentru finanțare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Ca să ne întoarcem la atenţia acordată numelor de semnatarii de la Contemporanul, nedreptăţiţii sunt academicieni sau „personalităţi ale culturii române” dar şi „proiecte de anvergură europeană şi naţională”. Nemulţumirea esenţială privind componenţa Consiliului AFCN potrivit acestui stil de contestare priveşte absenţamarilor nume ale culturii române vii”, un criteriu cuantificabil, probabil tot pe baza unei liste. Pentru a încheia productiv, toată treaba este expediată Academiei Române, domnul acad. Ionel Valentin Vlad, domnului Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, domnului Victor Ponta – Prim-ministru al României, domnului Valeriu Zgonea – Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnului Georgică Severin, Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României, domnului Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor, domnului director AFCN, Leonard Artur Horvath. Continuare

Note despre lectura poeziei

PoetryOutLoudElena Vladareanu m-a intrebat cateva lucruri despre citirea poeziei cu voce tare pentru o lucrare pe care o face. Cam asta a iesit din partea mea
cum te pregatesti inainte de o lectura? care sunt lucrurile pe care le ai in vedere?
In primul rand incerc sa aflu ce fel de oameni vin la lecturile respective. Mi se pare ca una dintre cele mai comune erori atunci cand e vorba despre comunicarea publica a poeziei este adresarea indiferenta la codul cultural al celor din sala. Asta inseamna ca incerc sa traduc felul in care inteleg eu poezia pentru cei care stiu ca vor fi in sala.
Altfel, ma mai gandesc si la ce m-ar interesa sa le ramana celor din sala din lectura mea, dar asta nu prea imi iese mereu.

Te gandesti la public ca la un public cititor sau ca la un public spectator?
Nu chiar. In primul rand ca in cazul unui cititor el ma alege pe mine, nu invers. Si atunci termenul de referinta sun numai persoanele care imi plac. Foarte rar scriu pentru cineva care ma enerveaza, dar mi se mai intampla si am constatat ca in acest din urma caz trebuie sa gasesc in ce scriu ceva care sa ma intereseze in cel mai mare grad pentru ca reactia pe care o sa o primesc la poemul pe care il dau astfel o sa fie destul de puternica (asa s-a intamplat mereu) si atunci macar sa aduc in discutie un aspect care ma priveste direct si la care tin.

Au fost momente in care ti-ai pierdut increderea in forta de comunicare a cuvintelor si ai cautat alte mijloace, de o alta natura?
Niciodata. Mai degraba imi pierd increderea in capacitatea mea de a exprima si inca si mai rar incapacitatea mea de a alege cea mai buna formula de comunicare pentru un public sau altul.

Preferi lectura textelor poetice in varianta actor sau in varianta autor? de ce? personalizeaza. Continuare